Se ascut tacâmurile pentru Euro

Iar iese fum din bucătăria federală. Şeful de polonic se ceartă la cuţite cu fostul medic al "naţionalei"

Pe ultima sută de metri, FRF caută alimentul-minune, care face din ţânţari armăsari. Exact ce ne trebuia la Euro: o schimbare de meniu. Noua abordare a suflatului în borş se poticnea doar de medicul Pompiliu Popescu. A fost înlăturat printr-o tehnică din chirurgia medievală, cu ciocanul de şniţele. În toiul operaţiei, s-a vărsat solniţa cu leadership. Şi astfel a apărut ceea ce va rămâne cunoscut în istoria fotbalului nostru drept Puciul din Cămară sau Bătălia din Codrii Condimentelor.

Avea salariu prea piperat
Conducerea FRF l-a acuzat pe medic că a pus usturoi în mâncarea „tricolorilor” şi că nu face o ceapă degerată ca nutriţionist, ca angajat şi ca pensionar, în general. Doctorul a răspuns cu ou şi cu oţet. A mai adăugat câteva picanterii de casă, cu obida celui care pleacă. Pompiliu Popescu a făcut parte din echipa lui Mircea Sandu. La fel ca Adalbert Kassai, Prodan sau Prunea, moştenise şi el un contract solid. Mai devreme sau mai târziu, tot aici s-ar fi ajuns. La discuţiile despre bani.

Despre asta e vorba, chiar dacă discuţiile astea au drept fond problema medicinei sportive. După tragedia de la Dinamo, Federaţia s-a ocupat de sănătatea jucătorilor în stil Gigi Becali, anunţând că donează defibrilatoare pentru sinistraţi. Atât. N-avea rost să se agite mai mult. Găsise deja sursa malpraxisului pe statul de plată.

„Domnul Pompiliu Popescu face parte dintr-o lume decrepită”, a anunţat Răzvan Burleanu. Pe când în fişa postului de medic al „naţionalei” scria clar: acnee juvenilă. „Era una dintre ultimele relicve de corupţie şi amatorism la nivel de federaţie”. În alte vremuri, cetăţeanul Popescu ar fi fost numit element putred, reacţionar, ostil noii orânduiri.

Demascare profesionistă
În fine, din medicină sportivă, şeful FRF se pare că înţelege, ca şi din fotbal, doar partea care trece prin stomac. Criticile lui se învârt în jurul strachinei: ce mănâncă jucătorii? Pompiliu Popescu n-a rămas dator şi l-a declarat pe Burleanu „incompatibil cu valorile umane”. Mănuşa de bucătar a fost aruncată. După insultele de cantină, urmează duelul cu furculiţele.

„Nu poţi să te duci la un război, cum este cel de la Euro, cu oameni care nu-ţi aduc valoare adăugată!”, a comentat şeful FRF. Adică Pompiliu Popescu era plătit mult peste ce producea. Nu auzise că s-au inventat tava cu jăratic, mămăliga moleculară şi broccoli. Era depăşit. Tot ce lucra el le pica greu nu atât fotbaliştilor, cât mai ales federalilor. A rezistat doi ani în regimul Burleanu, până s-au terminat lămâile şi scobitorile. Altfel, putea fi demis demult.

Ai noştri, ca gourmeţii
Aşadar, „tricolorii” se duc la război, nu la cancan, cum crede FRF. Parcă-i şi vezi, încolonaţi, în trening, cu lingura şi gamela zăngănind în bandulieră. Cu noul medic al „naţionalei” cărând cazanul şi Evianul sfinţit. Cearta dintre Pompiliu Popescu şi conducerea FRF ne face să-i privim cu alţi ochi. Acum vedem clar legătura dintre meniu şi chiflele de pe teren.

După ce Iordănescu a anunţat lista, ne cam liniştiserăm, într-un fel, precum ciobanul zen din baladă. Dar uite că nu scăpăm de griji. Avem altele noi, înaintea deschiderii cu Franţa: au consumat ai noştri destule fibre? Nu cumva brânza era prea albastră? Sau poate cartofii erau prea făcuţi? Cu puţin noroc, o să auzim şi alte explicaţii, după meci. În loc de „şi-au dorit mai mult victoria”, „nu ne-a pus destul suflet în sufleu”.

Fireşte, în lipsa lui Pompiliu Popescu, răspunderea va pica pe alte meserii din jurul echipei. Nu e uşor să fii acum în pielea şoferului de la autocarul „naţionalei”. În loc să adauge valoare tacticii Generalului, el face ce face şi dă cu spatele, ca relicva, ca retrogradul.