Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
Cifre, nume, chipuri

La meciul Islanda – Argentina, din faza grupelor, scor 1-1, s-au uitat 201.000 de islandezi, adică 60 la sută din populaţia ţării, de 307.000 de locuitori. Mai mult, scrie Hollywood Reporter, citând televiziunea naţională de la Reykjavik, cei care au […]

...

Cupa celor umili

Zlatko Dalici nu va antrena Barcelona sau Real Madrid, deşi susţine că ar câştiga un sac de trofee în Champions League. Selecţionerul Croaţiei nu este un brand, iar asta nu e tocmai o fericire pentru marketingul marilor cluburi.

După cum […]

...

A cui este această Franţă?

„Cu capul în stele”, aşa a titrat L’Equipe, pe prima pagină, după calificarea Franţei în finala Mondialului. „La porţile Paradisului”, a scris Le Parisien. „Tot nu suntem campioni”, a venit contrapunctul dinspre Didier Deschamps, după victoria muncită, 1-0, din semifinala […]

...

Ireversibil

„Am cerut contractele fotbaliştilor de la LPF şi de la FRF. Nu au vrut să răspundă la solicitare şi atunci m-am dus cu Garda peste ei şi le-am luat”. Se întâmpla în 2005. Cel care povesteşte este Sebastian Bodu, pe […]

...

Franţa – Belgia, balşoi spectacol

Între noi, europenii, acum. În prima semifinală mondială, Franţa întâlneşte Belgia: două ţări vecine, prietene, care fac bancuri una despre alta. „Le Parisien” o numeşte relaţie de dragoste-ură: se iubesc, dar se tachinează.

De ce nu mănâncă belgienii covrigi? Nu […]

...

Iorgulescu şi blatul digital

Noua anchetă DIICOT va stîrni valuri de indignare la LPF. Ce încredere să aibă patronii de club într-un preşedinte care nu le-a spus şi lor secretul succesului?

Permalink to Iorgulescu şi blatul digital
sâmbătă, 14 noiembrie 2015, 10:12

Gino Iorgulescu va fi audiat într-o amplă anchetă de evaziune fiscală. Preşedintele LPF este bănuit de procurorii DIICOT că ţinea contabilitate dublă în localurile sale. Modifica evidenţa încasărilor cu un card introdus în casa de marcat. Preţul trecut de pe bon era mai mare decît preţul raportat Fiscului. Ca şi cum clientul vedea numai campionatul, iar ANAF – numai Cupa Ligii. De la ocaua mică la cipul mic, blaturile au evoluat şi ele. S-au digitalizat. Era previzibil să vină Momentul 2.0 şi în fotbal.

Cînd a fost ales în fruntea Ligii, Iorgulescu a promis să lucreze pentru „recredibilizarea fotbalului”. Acum ancheta DIICOT îi produce lui o serioasă problemă de credibilitate. Nu pentru că va merge la Parchet. Mergea şi pînă acum, este deja urmărit penal într-un dosar de evaziune fiscală, deschis în 2006. Doar că acum va merge mai des. Mersul la Parchet va fi ca mersul la frizerie pentru el. Cu această a doua anchetă, se poate spune că şi-a consolidat respectul breslei. Caz rezolvat!

Dar ce încredere să mai aibă şefii de cluburi într-un preşedinte care nu împarte jucăriile cu alţii? Îi lasă să se chinuie ca Sisif cu seiful în spinare, să umble cu casa de marcat în valiză, s-o care cu elicopterul, cu plicul, cu punga, cu sacoşa. S-o poarte la tribunal, pentru insolvenţă, la primării şi consilii locale, pentru finanţări nerambursabile, în off-shore-uri, pentru transferuri de jucători. Atîta muncă în zadar să dribleze Fiscul, cînd nu era nevoie decît să cumpere un soft.

Iorgulescu avea soluţia comodă. Şi n-o avea de ieri, de azi, o avea de mai bine de nouă ani, conform anchetatorilor. Şef al LPF a devenit abia acum doi ani, e drept, dar, orişicît, unde-i reciprocitatea? Unde-i spiritul de echipă? Doar lui Olăroiu, acest Popescu al lui, şeful LPF i-a împărtăşit combinaţia cîştigătoare. Antrenorul lui Al Ahli se află şi el pe lista celor care vor fi audiaţi de DIICOT. Are şi el probleme cu legea. În sfîrşit, începe să arate a selecţioner.

Şi fostul şef al LPF era urmărit penal. Deja se conturează o tradiţie, un fir roşu, de la tatăl şmecherilor la clientul hackerilor, de la hard la soft, de la electronice şi electrocasnice la cyber-bişniţă şi nano-bişniţă. Chiar dacă ancheta e abia la început, patronii din Liga 1 au de ce să fie supăraţi. Ei trudesc la tot felul de inginerii „old fashion”. Doar la ordinul judecătorilor îşi permit răgazul să scrie o carte, două, mai multe.

Iar Iorgulescu se pare că producea lejer opere de ficţiune direct pe bon. Kilometri întregi de basme pentru ANAF. Şi se mai lăuda că e „în aceeaşi barcă cu şefii de cluburi”! O fi, dar fiecare cu galera lui.
Timp de nouă ani, softul pentru dublă gestiune a stat ascuns în casa de marcat.

Dacă nu era fanta de lumină dintre fostul guvern şi următorul, cine ştie, nu apărea nici acum la vedere ca cerneala simpatică. „La starea socială pe care-o am, puteam sta deoparte, dar am vrut să mă implic în fotbal, să schimb ceva în bine”, spunea anchetatul de la Ligă. A schimbat. A deschis calea spre viitorul care aparţine reţelelor digitale, nu celor analogice, de tip cooperatist. Despre starea lui socială, cîte case de marcat avea, cît produceau şi cît valorau pe piaţa neagră IT, percheziţiile vor scoate la iveală mai multe.

Spre deosebire de Dumitru Dragomir, Iorgulescu nu s-a bazat pe profeţiile lui, ci pe profeţiile tovarăşilor săi din politică. Dar oracolele, se ştie de cînd lumea, dau răspunsuri cu dus şi întors. Lasă loc de interpretare între „Dubai” şi „dubă”. Pînă se lămureşte şeful Ligii, FRF s-a ales cu un nou „bug” penal în sistem, Iorgulescu fiind vicepreşedinte federal. Iar şefii de cluburi au motive noi pentru o veche nelinişte: dacă preşedintele LPF a vîndut drepturile TV cum vinde pizza? Adică a scris una şi a păstrat alta? Nu din rea intenţie, fireşte. Din bună intenţie piratată.

Comentează