Cui i-e frică de mineri?

Zaglebie Lubin nu e numele unui demon. Deşi arată înşelător pînă la Dumnezeu. E numele unei campioane mai mînioase decît e cazul în amicale, dispusă să piardă nervos cu CFR şi ruşinos cu Vasluiul lui Dorinel. Poate aşa se relaxează […]

Zaglebie Lubin nu e numele unui demon. Deşi arată înşelător pînă la Dumnezeu. E numele unei campioane mai mînioase decît e cazul în amicale, dispusă să piardă nervos cu CFR şi ruşinos cu Vasluiul lui Dorinel. Poate aşa se relaxează fotbaliştii polonezi, descărcîndu-şi nervii în cantonamente. În ceea ce-i priveşte pe stelişti, ar fi prematur să se relaxeze de pe acum. În faţa rivalilor din Liga 1, Zaglebie n-a arătat nici ce poate, nici ce joacă, nici primul „11”. Reporterul Gazetei a surprins naiva stratagemă cu schimbatul numerelor. Se tem de români? Au vreo tactică secretă pe care o maschează prin tactici de kung-fu şi scheme de judo? „Minerii” din Lubin sînt bătăuşi sau bătăioşi? Sau ambele? Nu se ştie.

Imaginea de ansamblu e neplăcută, dar liniştitoare. E o „echipă foarte agresiv”, cum a constatat-o pe pielea lui Tony, francezul de la CFR Cluj. „Şi foarte rea”, a completat Andone. Dar „cu zece clase sub Steaua”, a conchis vasluianul recent Bălace. Hagi se ţine prudent, departe de speculaţiile fizice şi metafizice. Ca fost jucător, ştie că o echipă poate arăta într-o mie de feluri, poate lua o mie de chipuri, în funcţie de adversar, de ora meciului, de concentraţia de oxigen din aer şi de adrenalină din sînge.

Nivelul echipei din Lubin trebuie judecat în contextul fotbalului din care vine, nu în contextul de pajişte din Alpii austrieci. Un fotbal contradictoriu, cu blaturi, dar şi cu jucători de top. Cu o „naţională” calificată strălucit la Mondialul din 2006, dar eliminată ruşinos în faza grupelor. Polonezii au un campionat în creştere, cenuşiu, dar insistent. Iar faţă de noi, deţin un avans considerabil în materie de investiţii în transferuri şi infrastructură.

 Zaglebie nu e numele unui demon, ci al unui adversar. Poate că va fi „bestia nera”, poate că nu. Deocamdată e doar „bestia”. Dar cu siguranţă „minerii” din Lubin ştiu şi altceva decît să dea cu bîta. Nu sînt nici pescari din Feroe, nici schiori din Valerenga. Da, sînt est-europeni, violenţi şi inconsistenţi, inegali în efort şi neurastenici în reacţii. Dar amicalurile cu CFR şi Vaslui nu spun totul despre ei. Sînt aşa, ca un buzdugan aruncat în poarta stadionului din Ghencea. Despre ce va urma, spune mai multe egalul Stelei cu vicecampioana Poloniei. Roş-albaştrii trebuie să se pregătească de luptă, nu neapărat fizică.