Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
Cifre, nume, chipuri

La meciul Islanda – Argentina, din faza grupelor, scor 1-1, s-au uitat 201.000 de islandezi, adică 60 la sută din populaţia ţării, de 307.000 de locuitori. Mai mult, scrie Hollywood Reporter, citând televiziunea naţională de la Reykjavik, cei care au […]

...

Cupa celor umili

Zlatko Dalici nu va antrena Barcelona sau Real Madrid, deşi susţine că ar câştiga un sac de trofee în Champions League. Selecţionerul Croaţiei nu este un brand, iar asta nu e tocmai o fericire pentru marketingul marilor cluburi.

După cum […]

...

A cui este această Franţă?

„Cu capul în stele”, aşa a titrat L’Equipe, pe prima pagină, după calificarea Franţei în finala Mondialului. „La porţile Paradisului”, a scris Le Parisien. „Tot nu suntem campioni”, a venit contrapunctul dinspre Didier Deschamps, după victoria muncită, 1-0, din semifinala […]

...

Ireversibil

„Am cerut contractele fotbaliştilor de la LPF şi de la FRF. Nu au vrut să răspundă la solicitare şi atunci m-am dus cu Garda peste ei şi le-am luat”. Se întâmpla în 2005. Cel care povesteşte este Sebastian Bodu, pe […]

...

Franţa – Belgia, balşoi spectacol

Între noi, europenii, acum. În prima semifinală mondială, Franţa întâlneşte Belgia: două ţări vecine, prietene, care fac bancuri una despre alta. „Le Parisien” o numeşte relaţie de dragoste-ură: se iubesc, dar se tachinează.

De ce nu mănâncă belgienii covrigi? Nu […]

...

Comerţ cu iluzii

În ultimele zile, Gigi Becali se comportă ca un vînzător de iluzii la pachet. „Vreau să refac tripleta de aur”, s-a lăudat patronul Stelei.

Instinctul comercial nu l-a înşelat nici de data asta. A intuit orizontul de aşteptare al suporterilor. […]

luni, 25 iunie 2007, 5:41

În ultimele zile, Gigi Becali se comportă ca un vînzător de iluzii la pachet. „Vreau să refac tripleta de aur”, s-a lăudat patronul Stelei.

Instinctul comercial nu l-a înşelat nici de data asta. A intuit orizontul de aşteptare al suporterilor. Gata cu dezamăgirile şi cu tot ce aminteşte de ele! E timpul pentru grandoare! Schimbările s-au petrecut în viteză, ca într-un număr de iluzionism, să nu se vadă culisele mai puţin fotogenice. Becali a profitat de antipatiile galeriei faţă de Olăroiu şi i-a lăsat o uşă larg deschisă la ieşire. Apoi a deschis uşa şi mai larg, chemînd la rampă legendele.

E o mistică a trecutului la mijloc, un întreg sistem de superstiţii pus să muncească la imagine. Revenirea Regelui ar trebui să inaugureze, de fapt, revenirea la Vîrsta de Aur a clubului roş-albastru. Uimitor cum funcţionează nostalgia acestei vîrste! Uimitor efectul amintirilor din tinereţe! Pînă şi Becali şi-a stors batista cu tot cu monogramă cînd şi-a văzut poza mustăcioasă pe prima pagină a „Gazetei”.

Uimitor cum joacă feste memoria colectivă şi reţine numai esenţa luminoasă, neumbrită din ce-a fost odată! Din Hagi, doar nimbul fotbalistului de la World Cup ’94, din Popescu, mîinile care ridică trofeul Ligii Campionilor. Din Adi Ilie, talentul fulgerător, în linie frîntă. Nimic din polemicile ultimilor ani, din transferurile necurate, din despărţirile nervoase şi rateurile impetuoase. Nici un cuvînt despre barajele neputinţei naţionale sau personale.

Anonimatul strategic, cenuşiul deliberat al fostelor glorii nu impresionează pelicula. Rămîn numai profilurile orbitoare. Şi cîtă nevoie aveau fanii Stelei de ele, după lunile de nesiguranţă şi tensiune! Şi cum a ştiut Gigi, neaoş speculant sentimental, unde să dea lovitura: drept la inimă! Cum s-a priceput să fure ochii publicului, să-i măgulească exigenţele cu achiziţii de lux. Şi să-i stimuleze capacitatea de autosugestie invocînd nume mari. Foarte mari.

Deocamdată, suporterii sînt încîntaţi. Dar cît va funcţiona puterea de iluzionare a acestor nume? Cît de solide sînt competenţele legitimate nostalgic? Cu ce se alege Steaua după euforia prezentărilor? Cu un antrenor valoros, un manager valoros şi, eventual, un preşedinte valoros? Cu liniştea şi pacea rezultatelor? Cu o echipă mare? Sau o echipă cu nume mari? Trecutul, mai ales dacă e glorios, nu trebuie să ceară de două ori ca să primească încă o şansă. Dar viitorul, ce şanse are viitorul?

Comentarii (101)Adaugă comentariu

maRINAT dASAEv (7 comentarii)  •  26 iunie 2007, 11:38

respectul fata de marele jucator Hagi n-are nici o legatura cu faptul ca in cariera de antrenor n-a demonstrat mare lucru. Poate Steaua ii va fi sansa…poate nu.

sa vedem.. ne vom dovedi, ca suporteri stelisti, intelepti sa ne iubim echipa si daca pierde…? chiar si cu Hagi pe banca??

despre Maria.. scrii bine. imi place ce citesc, in fiecare zi..continua…

Comentează