Cine decide la „U” Cluj?

Şefii „şepcilor roşii” fac abstracţie de insolvenţă şi schimbă antrenori ca-n vremurile bune.

Singurul punct fix din prezentul „U” Cluj îl constituie suporterii. Restul e provizoriu. Clubul se află în reorganizare, pentru următorii 3-4 ani. Acţionarul majoritar, Florian Walter, şi-a […]

Şefii „şepcilor roşii” fac abstracţie de insolvenţă şi schimbă antrenori ca-n vremurile bune.

Singurul punct fix din prezentul „U” Cluj îl constituie suporterii. Restul e provizoriu. Clubul se află în reorganizare, pentru următorii 3-4 ani. Acţionarul majoritar, Florian Walter, şi-a făcut un obicei din a anunţa că mută echipa în alt oraş. Nu se simte „dorit” de autorităţile locale: „De cînd am venit la Cluj, nu m-a invitat nimeni la un gulaş, la o ciorbă de fasole, ceapă şi o pălincă”. Nu l-au invitat. Nu l-au invitat nici la licitaţii, nici la atribuiri directe. Aşa răceală nici la gospodarii din Kamceatka nu găseşti! Lui Walter nu-i rămîne decît să socializeze cu Primăria din Botoşani, oraşul unde se judecă dosarul de insolvenţă al „U”.

Autorităţile locale din Cluj nu sînt, cum crede Walter, nepăsătoare la nevoile fotbalului profesionist. Primăria deţine încă 0,5 la sută din acţiuni, plus culorile, marca şi palmaresul, pe care le închiriază prin contract. Primarul Emil Boc făcea lobby, prin vara lui 2013, pentru votarea unui „mic demers legislativ”, care i-ar fi permis să finanţeze legal „U” Cluj.

Între timp, Walter, şantajistul sentimental, şi-a pierdut răbdarea şi a schimbat numele firmei care administrează clubul. A scos „Cluj”, acum se cheamă „FC Universitatea S.A.”. Cu noua denumire, echipa poate fi mutată în orice alt oraş universitar. Dacă Primăria tot nu iese la interval cu gulaşul şi caietul de sarcini, Walter va demonstra că nu glumeşte, schimbînd sediile sociale ca pe şosete şi numele firmei în FC Liceul S.A. şi FC Şcoala cu clasele I-VIII S.A.

Bugetul echipei pe sezonul în curs e asigurat de banii din drepturile TV. A recunoscut-o un oficial al „şepcilor roşii”. Iar clubul este condus, de fapt, de un administrator judiciar, dar detaliile astea nu-l împiedică pe Florian Walter să se comporte ca un patron de echipă solvabilă. După ce-a confundat Primăria Cluj cu o firmă de catering, era de aşteptat să mai comită şi alte erori de optică. Antrenorului Ogăraru i-a dat ultimatumuri, apoi l-a demis, apoi a negociat şi a anunţat că aşteaptă un răspuns de la Reghecampf. Apoi l-a sunat pentru negocieri pe Adrian Falub.

În realitate, Florian Walter e sub papuc. Nu are voie să mute nici un scaun prin club, fără voie de la doamna Marieta Anastasescu. Walter este doar unul dintre cei cinci membri ai Comitetului Creditorilor. Se află în aceeaşi postură ingrată ca şi alţi şefi de club din Liga 1. E una dintre consecinţele jenante ale insolvenţei: să depinzi de ştampila unor oameni care n-au treabă decît cu dreptul comercial. Ionel Ganea, de pildă, n-a avut o reacţie prea elegantă cînd a aflat că a fost demis de doamna Anastasescu: „Să vină ea să antreneze o dată, să vadă cum e!”. Şefilor care acordă împrumuturi echipei sau măcar fac rost de o ciorbă gratis, de la autorităţile locale, parcă nu-ţi vine să le vorbeşti chiar aşa, pe şleau.

Miza pentru „U” Cluj este salvarea de la retrogradare, nu salvarea aparenţelor. E mai uşor de imaginat un miracol decît o soluţie, cîtă vreme toţi cei legaţi de echipă, cu datorii, cu acţiuni, cu funii de ceapă, par hotărîţi să-şi apere poziţiile de forţă. Echipa a ajuns nu pe marginea, ci deasupra prăpastiei. Dacă finanţatorii-creditori încă dau ultimatumuri antrenorilor, ăsta nu e un semn de bine lucid, e o dovadă de inerţie.