După gerul arctic, febra sportului

Guvernul Ponta finanţează din fondul de rezervă tenisul, bisericile şi expoziţiile. Pentru spitale, şcoli şi drumuri, vrea bani de la românii din diaspora.

Fondul de rezervă al Guvernului concurează baladele cu haiduci. Cînd e nevoie de bani pentru un stadion, […]

Guvernul Ponta finanţează din fondul de rezervă tenisul, bisericile şi expoziţiile. Pentru spitale, şcoli şi drumuri, vrea bani de la românii din diaspora.

Fondul de rezervă al Guvernului concurează baladele cu haiduci. Cînd e nevoie de bani pentru un stadion, pentru organizarea Euro 2020, pentru finala Europa League, pentru o pictură murală pe catapeteasmă, se aude un ropot de copite şi apar cei Şapte-Cai nerambursabili.

În 2014, an electoral, cheltuielile din fondul de rezervă au crescut de peste zece ori, arăta o analiză a Gândul.info. Cîndva, fondul ăsta era menit să acopere cheltuieli urgente şi neprevăzute (în caz de calamităţi sau de „ger arctic” iminent). Din luna mai, prin ordonanţă, din rezerva Guvernului pot fi susţinute şi alte activităţi mai puţin presante: „proiecte culturale, religioase şi sportive”, nu neapărat în ordinea asta. Sportul a devenit una dintre „urgenţele” României. E abonat la banii de sub saltea.

Tendinţa exista. „Cotidianul” scria că, în 2011, salariile de la Petrolul au fost achitate de Primăria Ploieşti cu bani din fondul de rezervă al Guvernului. „Bani albi, pe care îi merit”, cum spunea fostul manager bugetar Valeriu Răchită. Stadionul „Ion Moina” din Cluj-Napoca a fost finanţat din rezerva Guvernului, la fel şi Arena Naţională  „dar nu au fost precizate anul şi epoca în care banii vor fi viraţi municipalităţii”, obiecta primarul Oprescu. Ca răzbunare, nici el n-a precizat, la rîndul lui, anul şi epoca în care va prezenta facturile.

Noutatea, în ultimii ani de „urgenţe” sportive, este că s-a pierdut total controlul asupra acestor fonduri. În Monitorul Oficial, nu se mai publică lista primăriilor sau obiectivelor care beneficiază de ajutoare. O dată ajunşi în bugetele locale, banii spală putina de amprente. „Alocările se realizează fără criterii transparente. Acest fond a ajuns să funcţioneze practic ca un buget paralel fără control parlamentar”, arată un raport al Curţii de Conturi.

Gândul.info a pus cap la cap H.G.-urile şi a aproximat lista de cheltuieli. Pe 2014, s-au alocat din fondul de rezervă 470.000 de euro pentru „taxe turnee sportive”. În această sumă, intră probabil cheltuielile de organizare a turneului WTA de la Bucureşti. Guvernul a achitat taxa către WTA, 250.000 de euro, iar MTS  a plătit alte costuri de organizare, în jur de 170.000 de euro. Mult cîntatul turneu s-a încheiat, cum se ştie, într-o notă deşănţat propagandistică. Preşedintele Federaţiei Române de Tenis i-a mulţumit la scenă deschisă premierului Ponta, „fără sprijinul căruia această săptămînă n-ar fi fost posibilă”.

Pentru turul II al alegerilor prezidenţiale din străinătate, Guvernul a alocat din fondul de rezervă ceva mai mult decît pentru tenis: 670.000 de euro. Cîte 1,86 de euro pentru fiecare dintre cei 360.000 de români care au votat în afara ţării. La schimb pentru exercitarea unui drept constituţional, premierul proiectează să-i impoziteze cu cîte 10 euro pe românii din diaspora. „Ştiu, se spune că trimit bani acasă. Dar nu-i trimit la şcoli, la spitale, la drumuri, la pensii sau la şomaj. Îi trimit pe căi private”, explica primul-ministru, la sfîrşitul lui ianuarie.

Ideea de afacere nu e rea. Dai 1,86 de euro şi primeşti 10 euro de la fiecare votant din diaspora. Dar dacă banii de la românii din străinătate ajung în fondul de rezervă, iar de-acolo sînt direcţionaţo spre exerciţii de imagine: turnee de tenis, catedrale, expoziţii în China? Problema nu o reprezintă atît destinaţia, că rezervele se duc la WTA sau la sinistraţi. Problema o reprezintă lipsa de transparenţă. Contribuabilii suedezi, de exemplu, pot afla cu exactitate, în orice moment, unde au ajuns banii lor. Încă din 1766, în Suedia există o lege privind accesul la informaţiile de interes public. De unde şi nivelul redus al corupţiei în democraţia scandinavă, spun specialiştii de la Transparency International.

Sîntem cu peste 200 de ani în urmă. Şi perseverăm. Precum la centru, aşa şi în teritoriu. Primarul din Bistriţa a anunţat că va aloca 2 milioane de lei din fondul de rezervă de 2,5 milioane de lei al Primăriei pentru…. pentru? Pentru sport! „Dorim să susţinem fotbalul, să-i susţinem pe cei 200 de copii care fac fotbal la clubul Gloria”, a explicat edilul, citat de Bistriţeanul.ro. Mai tîrziu, cînd copilaşii vor dori să-şi găsească un rost în ţară, adio, susţinere! Să se ducă la muncă şi la urnă peste graniţe!