Mîndră cetate, ridicole tunuri!

Lovitura de imagine numită Wesley a dărîmat încă o iluzie din buzunarul ieşenilor 

Cometa Halley a campionatului românesc, Wesley Lopes da Silva s-a întors în Brazilia, la o echipă din liga secundă. A plecat într-o tăcere scrîşnită, deşi la prezentarea […]

Lovitura de imagine numită Wesley a dărîmat încă o iluzie din buzunarul ieşenilor 

Cometa Halley a campionatului românesc, Wesley Lopes da Silva s-a întors în Brazilia, la o echipă din liga secundă. A plecat într-o tăcere scrîşnită, deşi la prezentarea lui oficială, în Palatul Roznovanu din Iaşi, a cuvîntat primarul Gheoghe Nichita.

Atacantul brazilian are 34 de ani, nu e chiar vîrsta marilor performanţe în fotbal. La Vaslui, a bătut recordul lui Demollari şi a ajuns cel mai bun marcator străin din istoria Ligii 1: 61 de goluri în 113 meciuri. Cariera lui s-a priponit ca măgăruşul de această statistică şi acolo a rămas. A refuzat Steaua „care nu se refuză”, a plecat la arabi, la Al Hilal, la un preţ care acum miroase a praf de artificii, undeva între 2 şi 3 milioane de euro. De la arabi s-a dus la columbieni, la Millonarios, iar de-acolo a fost recuperat la Iaşi, pe post de chilipir-bombă. Conform presei locale, echipa din Copou a investit în aducerea lui 200.000 de euro, primă de instalare, plus un salariu de 5.000 de euro lunar. Wesley a semnat un contract de un an, cu opţiune de prelungire pentru încă un sezon.

Dacă e adevărat că CSMS Iaşi primeşte de la Primărie doar 5-6 milioane de lei anual, pe brazilian şi-a cheltuit mai mult de un sfert din alocaţie. Un calcul riscant, pentru că Wesley, care se antrenase vreo trei luni prin parcuri, s-a tot accidentat. Iar cînd a fost apt să dea cu piciorul în minge a izbutit să marcheze 3 goluri în 11 meciuri. Cum observau cei de la „Click”, Primăria Iaşi a plătit cîte 65.000 de euro pentru un gol. Ieşea mai onorabil dacă juca la loz în plic, în scandările fanilor: „Nichita, la Loterie!”

Forma prăbuşită a lui Wesley, cel atît de bine cotat, este, oarecum, în firea fotbalului şi a biologiei sportului profesionist. După înfrîngerea cu Steaua, din Cupa Ligii, la scorul de 0-3, Florin Prunea a ieşit prompt la cotitură: „Wesley a fost penibil, jenant. El a venit la Iaşi pentru orice altceva decît pentru fotbal. Eu nu am fost de acord cu aducerea lui în vară şi iată că am avut dreptate!”. Nu e clar dacă e o critică la adresa lui Wesley sau o reglare retorică de conturi cu cei care decid la CSMS Iaşi, peste capul preşedintelui de club. Cine or fi nepricepuţii ăia, la care se răţoieşte Prunea?

Afacerea proastă cu Wesley arată, o dată în plus, că un primar-manager de fotbal reprezintă un risc şi pentru echipă, şi pentru banul public. CSMS este finanţată, pe hîrtie, de Fundaţia Sportul Ieşean, care, la rîndul ei, primeşte fonduri şi de la Consiliul Judeţean, şi de la Consiliul Local. Cînd edilii au ambiţia să dea lovituri de imagine în Liga 1, banii pentru sportul dintr-un judeţ întreg ajung să fie înghiţiţi de fotbal. Rugbyul, atletismul, handbalul, canotajul primesc resturile de la masa sportului-rege.

Aşadar, cine a risipit, dintr-o manie de chibiţ, un sfert de milion de euro din banii ieşenilor? Şefii oraşului au supus la vot, în şedinţa CL, lista de transferuri sau primarul-microbist şi-a făcut, pur şi simblu, damblaua într-o manieră nedemocratică? A doua variantă pare mai verosimilă. De altfel, managerul florilor de tei a jonglat cu trei antrenori numai în 2014. Pe Ionuţ Chirilă l-a demis în conferinţă de presă: „Asta este, i-am făcut tot ce a vrut, i-am adus jucătorii pe care i-a vrut el, i-am făcut programul de antrenament pe care l-a vrut el (n.a. – ca să vezi cu ce se ocupă edilii marilor oraşe!), i-am dat salariile pe care le-a vrut dînsul, nu putem să mergem în continuare aşa, nu avem ce face!”. Asta ar spune, la supărare, orice finanţator de echipă din Liga 1. Doar că Nichita nu vorbeşte pe banii lui, vorbeşte pe bani publici. Pe deasupra, are şi gravitatea întreprinzătorului din povestea lui Creangă, care transporta soarele cu găleata în bordei.

Să-l transferi pe Wesley în loc să susţii sportul local, la nivel de amatori, reprezintă un „tun” de patron de club, nu proiectul unui gospodar de oraş. Dacă tot ţine morţiş să-şi exercite hobby-ul pe cheltuiala contribuabililor, primarul Nichita ar trebui să înveţe să asculte şi de oamenii cu experienţă în fotbal. Să-l întrebe, de exemplu, pe Prunea cum să procedeze, pe ce rentează să dea banii şi în ce fel de plic să-i pună.