Lupii, Capră şi autorităţile locale varză

Iată de ce Primăria Ploieşti a făcut echipa cadou unui SRL de apartament: patronul Petrolului are spirit de organizator de grupuri

Cînd a decis să mai rămînă la Petrolul, la mijlocul lui noiembrie, Mulţescu şi-a motivat alegerea cu o […]

Iată de ce Primăria Ploieşti a făcut echipa cadou unui SRL de apartament: patronul Petrolului are spirit de organizator de grupuri

Cînd a decis să mai rămînă la Petrolul, la mijlocul lui noiembrie, Mulţescu şi-a motivat alegerea cu o scurtă propoziţie vizionară: „Se întîmplă lucruri interesante aici!”. După descinderea DIICOT la club, după urcarea acţionariatului în dubă, nu poţi decît să-i dai dreptate antrenorului.

În spatele lui Capră e o turmă
Patronul clubului din Ploieşti, Daniel Capră, este anchetat şi în alte dosare. De exemplu, în Dosarul Transferurilor de la „U” Cluj, alături de Florian Walter, aflat în faza de anchetă, frauda estimată este de 11 milioane de euro. În Dosarul Bancherilor, care se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, prejudiciul menţionat în rechizitoriu este de 85 de milioane de euro.

Acum procurorii au „suspiciunea rezonabiă” că fraţii Capră, rude ale lor şi oficiali ai Petrolului au spălat bani prin conturile clubului şi au comis o fraudă de 15,4 milioane de euro. Să mai spună cineva că nu se cîştigă bani din fotbal! Potrivit anchetatorilor, echipa reprezintă doar o staţie dintr-un circuit infracţional, care trece prin mai multe firme şi mai multe oraşe. Mediafax notează că procurorii de caz au efectuat 25 de percheziţii şi au adus la audieri 30 de persoane. Destul de multe. O mică turmă. Pînă la urmă, se pare că patronul Petrolului are oarece spirit de organizator.

Totul a început de la zero
La Petrolul, unul dintre lucrurile interesante, care a captat şi atenţia DNA-ului, îl reprezintă relaţia dintre club şi autorităţile locale. În februarie 2012, Primăria şi Consiliul Local din Ploieşti au aprobat cesionarea acţiunilor clubului către SRL-ul lui Daniel Capră, cu zero angajaţi, zero profit, sediu social într-un apartament şi avînd drept obiect al muncii restaurantele. Potrivit Ziare.com, Capră avea deja probleme în justiţie, fiind cercetat de DNA pentru fals, uz de fals, înşelăciune, spălare de bani, iniţiere şi aderare la grup infracţional organizat.

Practic, autorităţile locale i-au pus echipa în braţe lui Capră, fără să aibă nici o garanţie că acesta este capabil să susţină financiar clubul. Aşa, puteau foarte bine să dea Petrolul pe mîna oricărui contribuabil din Ploieşti. Dar nu! Dintre o mie şi una de soluţii imaginabile, autorităţile locale s-au bazat pe fler şi au ales soluţia dubioasă. Poate tocmai dosarul la DNA le-a convins că Daniel Capră este, cum se spune în fotbal, un om de onoare.

Nu numai că i-au pus unui afacerist dubios echipa în braţe, dar noul primar Iulian Bădescu şi cei 27 de consilieri i-au sărit în ajutor, să n-o scape. În octombrie 2012, fraţii Capră au înfiinţat un ONG, a cărui misiune declarată era „de a promova valorile spiritului sportiv pentru copiii şi tinerii prahoveni”. În decembrie 2012, Consiliul Local a decis să acorde, prin intermediul acestui ONG, bonusuri financiare echipei de fotbal profesionist. De la bugetul local au apucat să plece spre Petrolul în jur de 2 milioane de euro, prime de obiectiv. Apoi a venit DNA-ul şi primarul Bădescu a suspendat plăţile, pînă la finalizarea anchetei.

Binele nu rămîne nepedepsit
Interesant lucru, vorba lui Mulţescu, este că, în mai, patronul Capră a dat în judecată Primăria, apoi a somat-o, în iulie, „să-şi plătească datoriile faţă de club”. Primarul s-a desolidarizat de el senin abia acum, în octombrie. Între timp, în august, cei doi, reclamatul şi reclamagiul, au găsit tăria de caracter de a sta unul lîngă altul în tribune la meciul cu Dinamo Zagreb, din play-off-ul Europa League. Ce sacrificii fac unii politicieni, cîtă ingratitudine, cîte mizerii trebuie să îndure, pentru o baie de mulţime!

Capitalul de imagine pe care-l asigură sportul explică, în parte, largheţea cu care aleşii locali alocă bani publici cluburilor profesioniste. Restul îl explică ori naivitatea în cantităţi industriale, ori implicarea autorităţilor locale în lanţul trofic din care fac parte afacerişti precum Capră. Pentru alte obiective decît cele microbiste, consilierii probabil s-ar gîndi de două ori dacă să dea 3 milioane de euro sau nu. Ei, care măsoară expert zahărul şi uleiul săracilor şi necesarul de computere din şcoli, uită de orice măsură cînd vine vorba de echipa-fanion. Iar lipsa de măsură încurajează reţele precum cea descrisă de procurorii de caz în Dosarul Petrolul – fraţii Capră. Simpatia oarbă şi risipitoare a autorităţilor locale pentru fotbal ar trebui să înceteze.

Fotbal sărac sau prejudiciat?
Ar trebui să înceteze şi toleranţa LPF şi FRF faţă de haosul contabil al cluburilor. Fotbalul nostru n-a devenit peste noapte un mediu inspiraţional şi motivaţional pentru inginerii. Doar că acum a început să fie controlat mai viguros. Mascaţii pe care-i vedem la porţile stadioanelor au sosit cu o întîrziere de 20 şi ceva de ani. Dar anchetele, procesele, condamnările nu fac decît să lase loc liber pentru noi întreprinzători de tipul fraţilor Capră. Cîtă vreme fotbalul nu-şi produce proprii lui anticorpi, boala se lungeşte. FRF şi LPF susţin că nu vor să sperie investitorii cu reguli dure. Şi atunci, ce facem? Menţinem nişte reguli care atrag numai investitori de scara blocului, înfrăţiţi şi cu bugetele locale, şi cu reţele infracţionale?

Şefii de cluburi se plîng că pierd bani din fotbal. Posibil, dar e timpul să spună, cu actele pe masă, cît anume pierd. Să comparăm, să facem lucrurile şi mai interesante. Deja avem o idee, tot mai precisă cu fiecare anchetă, despre cît pierde statul şi cît pierd cluburile.