Un neîndreptăţit

Banii publici ajunşi la sport fac mişcare prin conturi. Unii dintre ei, mai îndrăzneţi, sar calul, cum s-a întîmplat la Săgeata Năvodari

Abia de la al doilea dosar de corupţie în sus, cazi la bănuieli. Te bate gîndul neîndreptăţirii. „Mă […]

Banii publici ajunşi la sport fac mişcare prin conturi. Unii dintre ei, mai îndrăzneţi, sar calul, cum s-a întîmplat la Săgeata Năvodari

Abia de la al doilea dosar de corupţie în sus, cazi la bănuieli. Te bate gîndul neîndreptăţirii. „Mă simt neîndreptăţit”, a scris pe Facebook primarul din Năvodari, după ce Înalta Curte a decis plasarea lui în arest preventiv. Se pare că sursa primă a neîndreptăţirii lui Nicolae Matei se află în Codul Penal. În aprilie, a fost condamnat în primă instanţă, la trei ani şi jumătate de închisoare, pentru dare de mită. La sfîrşitul lui august, a fost reţinut într-un alt dosar, în care este anchetat, alături de cumnatul său, printre altele, pentru fraudă şi spălare de bani.

Pe lîngă tranzacţiile cu terenuri, procurorii au cercetat şi finanţările de la Primăria Năvodari către echipa locală de fotbal. Conform Evenimentul zilei, în patru ani, spre Săgeata s-au dus în jur de 5 milioane de euro. S-au dus, dar de rămas, se pare că n-au rămas acolo. Ar fi fost redistribuiţi spre firme- fantomă, controlate de apropiaţi ai primarului.

„Nu cred că ne poate condamna cineva că întrebăm ce se întîmplă cu banii năvodărenilor şi pe ce sînt cheltuiţi aceştia!”, se indigna primarul Matei, în decembrie anul trecut. Jucătorii se plîngeau că nu-şi primiseră salariile de două luni şi se antrenează în condiţii grele. „Asta este pentru că joacă prost şi nu au rezultate. Să facă acest lucru pe banii lor, nu pe banii Năvodariului!”, i-a cerat edilul, în presa locală. Dacă nu ajungea primar, Nicolae Matei se putea face avocat din oficiu al banilor publici.

Săgeata Năvodari a retrogradat, ţine acum de fotbalul mic. Dar mecanismul după care a fost „finanţată” ne dă o idee despre ceea ce se petrece prin casieria echipelor alimentate de bugetul local. Banii publici ajunşi la sport fac mişcare prin conturi. Nu ne poate condamna cineva că ne întrebăm ce se întîmplă cu banii ieşenilor, nemţenilor, gorjenilor, timişorenilor, clujenilor, botoşănenilor, ilfovenilor, braşovenilor, ploieştenilor şi ai altor locuitori din Cupa şi campionatul României. Forurile fotbalistice sînt ultimele care s-ar întreba de unde vin şi încotro se duc banii echipelor. Săgeata a funcţionat bine mersi, bîntuită de „fantome” fiscale, şi în ligile inferioare, şi în Liga 1. Dacă un club ar fi finanţat de vreo grupare extremistă sau de vreun cartel columbian, LPF şi FRF nici nu s-ar sinchisi. Cîtă vreme echipa îndeplineşte sacrele condiţii de licenţiere, negociabile la infinit, cui îi pasă că funcţionează ca o maşină de spălat bancnote?

Autorităţile locale comunică doar că dau bani la fotbal. Foarte rar şi doar presate de evenimente, de tipul anchetelor penale, anunţă cu precizie şi cîţi bani dau, cît s-a cheltuit pe transferuri şi cît s-a încasat din vînzarea jucătorilor, ce salarii au fotbaliştii, antrenorii şi managerii bugetari. Pe site-urile primăriilor, hotărîrile privind finanţarea sînt publicate cu spaţii albe în locul pentru sume. Dacă-i întreabă vreun reporter mai curios cît e bugetul pentru sport, răspunsul standard al aleşilor este cel dat de Gheorghe Nichita: „Unu, n-avem o asemenea evaluare, şi doi, n-o să-i dau voie lui Florin Prunea să vă răspundă!”.

Cînd finanţarea cluburilor ajunge pe masa procurorilor, se face şi evaluarea. Află şi năvodărenii de ce-şi plăteau cu ţîrîita fotbaliştii. Iar răspunsul standard al primarilor, după declanşarea cercetărilor penale, este, de data asta, cel formulat de Nicolae Matei, din arest preventiv, pe Facebook-ul lui, care e liber şi aşa va fi întotdeauna: „Mă simnt neîndreptăţit de lume şi viaţă!”. Iată, în sfîrşit, un politician sincer.