Un licurici în bezna fotbalului

Spre deosebire de stelişti, care profită de toate ocaziile, „pandurul” Nistor ratează senin toate şansele de a deveni filosof.

După înfrîngerea cu 0-6 în Ghencea, Dan Nistor, de la Pandurii, a rupt tăcerea stînjenitoare cu următoarea declaraţie: „Au marcat mai […]

Spre deosebire de stelişti, care profită de toate ocaziile, „pandurul” Nistor ratează senin toate şansele de a deveni filosof.

După înfrîngerea cu 0-6 în Ghencea, Dan Nistor, de la Pandurii, a rupt tăcerea stînjenitoare cu următoarea declaraţie: „Au marcat mai mult. Nu e un scor meritat, dar nu avem ce să facem. În afară de cele şase goluri, steliştii n-au mai avut nici o ocazie”. Nu zîmbiţi, omul vorbea serios, cînd i-a îndemnat pe fanii gorjeni să vadă jumătatea plină dintr-un pahar gol.

Culmea optimismului, nu? Nistor nu suferă, nu se resemnează. Remarcă ratările adversarilor, norocul lor chior (de cîte ori au tras la poartă, au înscris!) şi se înclină doar în faţa evidenţei matematice: „Au marcat mai mult!”. Ei, cum sună asta? Tu stai pe loc şi spui că adversarul a cîştigat cursa, pentru că s-a mişcat mai repede.

Cînd s-a întors ca împrumut, de la Evian, Nistor s-a plîns astfel: „Nu mi s-a dat nici o şansă să joc, din cauză că sînt român!”. Gruparea franceză a plătit 800.000 de euro pentru el, i-a dat 150.000 de euro la semnătură, acum îi achită jumătate din salariul lunar de 40.000 de euro. Cam mare cheltuială pentru a discrimina un fotbalist!

Bine că l-au repatriat. I-o fi costat mai mult să-l integreze. Nistor pare profund adaptabil doar la bezna actuală din fotbalul gorjean. Nu-şi cere scuze, n-are de ce. El nu greşeşte, el are ghinion: e român, adversarii joacă fotbal, coechipierii joacă fotbal şi tot aşa. „Ce vină are antrenorul că noi nu dăm gol?!”, ne luminează Nistor, după întunericul lui 0-6. Nu are nimeni nici o vină, băieţi! Soarta! Dan Nistor, purtător de cuvînt al haldei de steril, ar trebui dus de mînuţă să-şi repete declaraţia în faţa celor care plătesc salariile Pandurilor fotbalului. Că aşa, cînd vorbeşti la microfon, privind în neant, îţi vin tot felul de idei. Sclipeşte mintea ca licuriciul!

Ia să le spună, ochi în ochi, cît e de „fericit, extraordinar”, după 0-6, şi celor 1.200 de angajaţi de la Artego, trimişi periodic în şomaj tehnic.  Să le spună că steliştii au avut doar şase ocazii şi minerilor care cotizează la sindicat. Şi angajaţilor de la CE Oltenia, compania care a tăiat salariile şi care va disponibiliza cîte 600 de oameni pe an, pînă în 2018. Compania contribuie, oficial, cu 1 milion de euro la bugetul echipei de fotbal. Artego, sindicatele şi Consiliul Judeţean completează suma pînă la 2,5 milioane de euro.

Acestea sînt datele anunţate de oficialii Pandurilor, adică de spectatorii ăia care pleacă primii de la stadion, înainte să înceapă fluierăturile. Noua conducere a clubului conduce şi filiala locală a partidului aflat la putere. Cu cîţiva ani în urmă, preşedintele Mihai Prunariu, fost arbitru de Liga a II-a, transformase în centru de campanie sediul AJF-ului pe care îl conducea de opt ani. Acum are şansa (sau ghinionul?) să execute aceeaşi metamorfoză la scara unui club de Liga 1.

Dan Nistor nu e, aşadar, singurul vizionar de la club. Dar are mereu vorbele la el şi curajul… Nu, nu curajul, tupeul răzbătător al propriei opinii. La următorul scor-fluviu, ar trebui trimis să predice prin judeţ, în teritoriu, despre persecuţii şi neşansă! Cînd nu le ajung banii gorjenilor, să-şi repare drumurile distruse de inundaţii, să-şi amintească de vorbele lui Nistor, licăritoare ca perlele: li se întîmplă asta din cauză că sînt români. Nu au ce să facă. Nu e vina jucătorilor de la Pandurii că pentru fotbal se găsesc mereu bani.