Încălzirea globală a fotbalului
Dacă în Brazilia căldura le pune probleme jucătorilor, imaginaţi-vă cum se va juca în serele din Qatar.
Turneul final din Brazilia nu e doar frumos, încîntător, „place”, vorba comentatorilor TVR. E şi lung acest turneu. Pe măsură ce se apropie […]
Dacă în Brazilia căldura le pune probleme jucătorilor, imaginaţi-vă cum se va juca în serele din Qatar.
Turneul final din Brazilia nu e doar frumos, încîntător, „place”, vorba comentatorilor TVR. E şi lung acest turneu. Pe măsură ce se apropie data finalei, echipele încep să nu mai semene cu ele însele. Gîndiţi-vă, fotbalul de la Cupa asta Mondială putea fi încă şi mai spectaculos, dacă nu s-ar fi pus împotrivă vremea.
Pauzele de hidratare nu reprezintă una dintre inovaţiile tehnologice 3 D ale FIFA. Conform „Wall Street Journal”, au fost introduse la ordinul unui tribunal din Brazilia. A juca fotbal la temperaturi de peste 32 de grade Celsius încalcă normele de inspecţia muncii. Aşa că un judecător a decis că fotbaliştii merită să fie trataţi cel puţin la fel de bine ca muncitorii de pe şantierele Mondialului. Trebuie să facă pauză la fiecare 30 de minute jucate.
Pentru fiecare meci de la CM fără pauze de hidratare, FIFA riscă o amendă de 90.000 de dolari. Mărunţiş! FIFA n-o să dea faliment pentru că i se deshidratează sclavii de pe plantaţie. Dacă n-ar fi fost ciocănelul magistratului brazilian, Sepp Blatter şi subalternii lui nu şi-ar fi pus problema căldurii insuportabile. Ei neglijează sistematic faptul că jucătorii din zilele noastre sînt, la fel ca şi jucătorii de ieri, de alaltăieri şi dintotdeauna, alcătuiţi preponderent din materie organică.
E adevărat că japonezii aproape au reuşit să construiască un fotbalist din fibră de carbon care răspunde la salut şi fierbe orezul, în timp ce trage la poartă. Dar pînă şi roboţilor li se termină bateriile. De ce n-ar obosi şi vedetele în carne şi oase? Pînă acum, neajunsul turneelor finale era că urmau după sezonul competiţional, fără pauză de refacere. Fotbaliştii se prezentau la datorie gata storşi de un program de trei meciuri pe săptămînă.
Acum a apărut o nouă defecţiune în planurile grandomane, deci inumane ale FIFA. În Africa de Sud s-a jucat pe timpul iernii australe, a şi nins. În Brazilia, însă, lucrurile nu stau la fel de răcoros. FIFA a studiat problema de protecţia muncii şi a lăsat totul la aprecierea arbitrului. Dacă arbitrului i se pare că e prea cald, că se sufocă fluierînd, dă o pauză de trei minute. Timpii de transmisie costă, FIFA vrea randament.
Imaginaţi-vă că trebuie să vă faceţi meseria în Sahara sau în Alaska, în locuri cu un climat total diferit de cel în care lucraţi şi respiraţi de obicei. Puneţi-vă apoi în pielea unui fotbalist care trebuie să şi uimească lumea, zburdînd în arşiţă, nu doar să-şi facă meseria. Cînd o mai dau în bară băieţii, acordaţi-le circumstanţe atenuante! Nu fiţi cruzi cu gladiatorii, precum Cezarul de la Zurich!
E un turneu frumos, lung şi epuizant pentru cei aflaţi pe teren. Iar, la un moment dat, va urma Qatar, unde în această perioadă sînt temperaturi între 50 de grade Celsius şi 30 de grade Celsius. FIFA avea de ales între Australia suportabilă, Anglia temperat-oceanică şi Qatarul deşertic. A dat curs înclinaţiei sale de a face experimente pe oameni. Ia să vedem, în ce condiţii extreme se poate juca fotbal? În cuptor se poate?
Organizatorii din Qatar au promis stadioane integral climatizate şi au dat asigurări că mai au şi alte soluţii. Bravo lor! Să construiască o piscină pe bloc s-au gîndit? De fapt, toată lumea ar ieşi mai ieftin, dacă s-ar găsi vreun întreprinzător care să scoată din priză aerul condiţionat la tribuna oficială. Să transpire şi Blatter un pic, poate îi vin alte idei, mai puţin delirante.