Jeepule, bicicletă mică
Premieră în ciclism! Anul acesta, FRC se pregăteşte să organizeze Turul României prin tribunale.
La Federaţia Română de Ciclism, se folosesc numai detergenţi Chanel, hîrtie igienică persană, ţesută manual, şi carioci cu Swarovski. Altfel, cum să explici 100.000 de euro […]
Premieră în ciclism! Anul acesta, FRC se pregăteşte să organizeze Turul României prin tribunale.
La Federaţia Română de Ciclism, se folosesc numai detergenţi Chanel, hîrtie igienică persană, ţesută manual, şi carioci cu Swarovski. Altfel, cum să explici 100.000 de euro cheltuiţi pe consumabile? Banii respectivi au fost alocaţi pentru participarea sportivilor români la CM de ciclism din SUA. Dar, conform facturilor cercetate de poliţiştii de la Antifraudă, suta de mii ar fi ieşit din decor la primul viraj contabil.
La începutul săptămînii, sediul FRC a fost percheziţionat, iar conducerea forului a fost declarată suspectă de abuz în serviciu, fals intelectual şi evaziune fiscală. Dacă ar mai efectua, prin sondaj, cîte un raid de control pe la alte federaţii sportive, poliţiştii ar descoperi probabil şi alţi bani publici după care s-a tras apa.
Nu sînt sume impresionante, cele menţionate în ancheta de la FRC, dar sînt sume importante, pentru că ne oferă o explicaţie. Iată de ce se plîng, anual, şefii de federaţii că banii daţi de MTS nu le ajung. Trăim vremuri grele, preţurile sînt mari, iar sportul nostru e sărac. Abia-şi permite tenişi Jimmy Choo, din colecţia de acum doi ani. În cazul ciclismului, luxul decadent are vechime. Dacă funcţionarii din MTS ar avea răgaz să intre pe net, să se uite la televizor ori să citească ziarele, intrau la bănuieli încă de acum cinci-şase ani. S-ar fi întrebat dacă nu cumva e ceva putred la FRC. De exemplu, conform site-ului Ciclism.ro, FRC cheltuia în 2009 de trei ori mai mult pe salariile celor şapte angajaţi decît pentru organizarea de competiţii la nivel naţional.
Dar MTS nu s-a întrebat. Înţelepciunea managerială a şefilor din sportul pe două roţi levita, pînă mai ieri, mai presus de orice îndoială. Ministerul s-a obişnuit să le dea bani federaţiilor fără să pună nici un fel de condiţii. Fără să verifice unde şi pentru ce sînt folosiţi. Dacă federaţia respectivă aduce performanţe pe tavă, i se suplimentează bugetul. N-o mai întreabă nimeni de sănătate, de chitanţe.
Ciclismul nu are alibiul rezultatelor. MTS putea măcar să se întrebe de ce n-avem şi noi dopaţii noştri strecuraţi în pluton, în competiţii internaţionale. Conform Kanal D, FRC cumpăra pe hîrtie biciclete cu motor de jeep, de 30.000 de euro bucata. Dar în peisaj nu se presimite nici o Simona Halep,care să concureze în Turul Franţei şi să justifice achiziţii din astea entuziaste. N-o să ne promită prea curînd miniştrii: „Trimiteţi copiii să pedaleze, că noi le construim 1.000 km de piste de biciclete pînă în 2020!”.
A apărut, la un moment dat, Eduard Carol Novak, medaliat cu aur la Paralimpice, în 2012. A fost premiat de Guvern, a fost schimbată o lege pentru el, a candidat apoi la şefia FRC şi a cîştigat, în primăvara lui 2013. După instalare, a declarat că a găsit mare debandadă în actele federaţiei: aproape 1 milion de euro volatilizaţi, în zece ani. Spre sfîrşitul anului trecut, Novak a fost suspendat din funcţie de colegii din FRC. Pe motiv de percheziţii, alegerea noului preşedinte, programată pentru sfîrşitul lui iunie, a fost amînată din nou.
Novak şi secretarul FRC sînt suspecţi în cadrul anchetei Direcţiei de Investigare a Fraudelor. Se fac cercetări şi asupra a peste 20 de firme, către care ar fi fost derturnaţi banii ciclismului. O reţea în toată regula! Şi e vorba de o singură federaţie dintre cele 63 finanţate de MTS. Din cauza luptelor intestine, FRC n-a primit nici un ban de la Minister în 2014. Dar, dacă n-ar fi existat carambolul pentru putere, ciclismul ar fi fost finanţat în continuare, cu ochii închişi.
E bine de ştiut! Iată încă o metodă de a încasa fonduri nerambursabile de la stat: să-ţi faci o federaţie sportivă. Cînd nu simţiţi nevoia să faceţi mişcare pînă la magazin, după detergent ieftin, banal, de care cumpără toată lumea, gîndiţi-vă la un sport şi cum să se cheme. Atît. Oricum n-o să vă întrebe nimeni ce-i aia „Federaţia de Powelifting” sau „Federaţia de Vovinam Viet Vo Dao”. Numele sportului e partea grea, creativă. Restul vine de la sine.
Orice federaţie are un sediu şi nişte cheltuieli standard: creioane No.5, pixuri 4X4, cerneală de sepie şi ascuţitori personalizate pentru pene de gîscă. Atît îi interesează pe birocraţii din MTS. Prin natura funcţiei, ei n-o să aibă niciodată curiozitatea să afle cum arată bicicleta aia de 30.000 de euro. Că doar n-a fost luată din banii lor, a fost luată din banii statului.