Chuck Norris şi articolul 54

Echipa ocrotită de Primăria Craiova vrea să dribleze statutul FRF, pe motiv că l-au driblat şi alţii

„Articolul 54 nu a produs efecte pînă acum, nu este un pericol pentru noi. Şi, mai mult ca sigur, va fi scos la […]

Echipa ocrotită de Primăria Craiova vrea să dribleze statutul FRF, pe motiv că l-au driblat şi alţii

„Articolul 54 nu a produs efecte pînă acum, nu este un pericol pentru noi. Şi, mai mult ca sigur, va fi scos la următoarea Adunare Generală”. De unde acest potop de certitudini? De la directorul sportiv al CS U Craiova, Felix Grigore. CS U e, cum ar veni, un fel de Chuck Norris al fotbalului nostru: primeşte scrisori de la Moş Crăciun, crapă două pietre într-una şi nu se supune regulilor, regulile se supun CS U.

Miza este promovarea în Liga 1 după un singur sezon de afiliere provizorie la FRF. Iar certitudinea domnului Grigore se bazează nu pe statutul FRF, ci pe faptul că acesta „nu a produs efecte”, pînă acum. Adică a fost driblat cu ambiţie de cluburi şi ignorat cu seninătate de Federaţie şi de Ligă. Conform articolului 54, promovarea depinde, în primul rînd, de „meritul sportiv”. În al doilea rînd, contează vechimea. Un club trebuie să fie afiliat de „cel puţin trei ani consecutivi”, pentru a promova. Schimbările de sediu, denumire, culori antrenează automat „întreruperea calităţii de membru afiliat”.

„Inclusiv în Liga 1 sînt echipe pentru care acest articol 54 nu şi-a produs efectul”, îşi face curaj domnul Grigore. Are dreptate. „Modificările de formă juridică” sînt monedă curentă în Liga 1. Astra Ploieşti s-a reinventat ca Astra Giurgiu în 2012. Nu i-a fost întreruptă, cum prevede nehotărîtul articol 54, „calitatea de membru afiliat”. Nici măcar n-a existat vreo tentativă de aplicare a statutului, în cazul clubului lui Ioan Niculae.

Cel mai greu, dar nu imposibil de păcălit în acte e regula „celor trei ani”. ACS Recaş şi-a schimbat în 2012 denumirea în ACS Poli, a fost mutată la Timişoara şi peste un an evolua în Liga 1. Cele mai multe dintre vitezistele promovării au respectat la limită articolul 54. De pildă, ASC Corona Braşov, fondată în 2010, a trecut, în fix trei ani, din Liga a 3-a în Liga 1. Victoria Galaţi a devenit SC Vaslui în 2002 şi a promovat în Liga 1 în 2005. AFC Săgeata Năvodari a aşteptat şi ea trei ani, după ultima schimbare organizatorică, din 2010 în 2013, ca să defileze în primul eşalon. CS U Craiova nu vrea să aştepte. Vrea să bifeze excepţie după excepţie de la regulă. După ce a fost fondată gata promovată în Liga a 2-a, cere schimbarea statutului FRF. E ca în fabula cu ariciul musafir la şarpe. Să se mute, dacă nu-i convin ţepii!

Şarpele dă din colţ în colţ. FRF şi LPF catapultează răspunderea tocmai la Nyon, acest nou Lausanne al fotbalului nostru. „La Ligă nu am primit nimic scris, dar am informaţii că s-a primit la Federaţie un răspuns de la UEFA şi că CS Universitatea Craiova poate să promoveze în Liga 1!”, a comentat Gino Iorgulescu. Sînt şi credibile informaţiile lui: UEFA i-a comunicat FRF-ului că statutul există ca să avem pe ce să ne ştergem pantofii.

„Articolul 54 este caduc!”, proclamă conducerea CS U Craiova, la un post de radio. Ei, acum să nu fim, ca domnul Norris, mai deştepţi decît mintea noastră şi să nu aruncăm cu dicţionarul în statut. Dacă te urci beat la volan, nu te deştepţi brusc pentru că şi alţii conduc în stare de ebrietate. Aşa, poţi spune că şi Codul Penal e „caduc”, de vreme ce justiţia nu-i prinde pe toţi băieţii răi.

CS U nu este singurul club din ligile inferioare care trage nădejde la traducerea şi adaptarea regulilor de promovare. Presiunile există, precedente există. Ce va decide Adunarea Generală? Dacă dă cu mopul peste inutilul articol 54, ne întoarcem în epoca frenetică a fuziunilor şi vînzărilor de locuri. Cel mai probabil, statutul va fi modificat pe ici, pe colo. Se va renunţa la „cei trei ani consecutivi de vechime” şi se va adapta ritmul de promovare după ritmul de viaţă al sporozoarelor. După fiecare ploaie, vor apărea noi echipe-fanion.

Orice portiţă ar deschide Adunarea Generală, tendinţa e clară. Primează meritul sportiv, încă, dar meritul politic şi meritul economic cîştigă vertiginos teren. Echipele ocrotite de autorităţile locale sau de milionari influenţi dictează tot mai insistent alineatele din statut şi din manualul de licenţiere. „Noi nu încercăm să ocolim meritul sportiv!”, susţin oficialii CS U. Sigur că nu, asta ar fi chiar culmea, de care ne apropiem tîrîş, pe coate.