Tăcerea zmeilor

Cercetări recente au scos la iveală subiectul despre care şefii din Liga 1 nu au păreri: vînzarea drepturilor TV.

În tumultul percheziţiilor şi arestărilor din dosarul drepturilor TV, cei 18 reprezentanţi ai cluburilor din Liga 1 au rămas fără reacţie […]

Cercetări recente au scos la iveală subiectul despre care şefii din Liga 1 nu au păreri: vînzarea drepturilor TV.

În tumultul percheziţiilor şi arestărilor din dosarul drepturilor TV, cei 18 reprezentanţi ai cluburilor din Liga 1 au rămas fără reacţie nervoasă, ca motanul Tom după ce înghite fierul de călcat. Li s-a mai întîmplat asta. Fostul şef al Ligii i-a convins să-i gireze prin vot tot felul de tranzacţii care au ajuns, ulterior, obiect de anchete penale. Comunicatul Parchetului General menţionează că şefii de cluburi ştiau despre comisionul de 3 milioane de euro: „Inculpatul Dragomir Dumitru a obţinut aprobarea plăţii de către Adunarea Generală a acţionarilor – LPF a unui comision de 5 la sută din preţ către societatea administrată de inculpatul Corbu Mihai, cunoscînd că aceste servicii nu au fost prestate”. Cunoşteau şi au fost de acord. Şefii de cluburi au partea lor de complicitate sau de ignoranţă în afacerile cu drepturi TV.

Luaţi unul cîte unul, par puternici. Puşi laolaltă, în Adunarea Ligii, sînt moi ca aluatul de clătite. Cluburile din Liga 1 au la bord oameni influenţi, afacerişti, milionari, primari, oameni care decid soarta unui oraş, a unei ramuri industriale sau a unei întregi felii de ţară. Cum e posibil să se lase cu toţii jumuliţi ca gîştele, fără să-şi zburlească orgoliul? Au pe mînă bugete, semnează acte, cunosc terenul. Nu coboară periodic din nori să-şi apere interesele la LPF. Totuşi, cei 18 au considerat în regulă şi corect un contract care pentru Parchet prezintă „o suspiciune rezonabilă” de evaziune, delapidare şi spălare de bani.

Nici după ce-a început urmărirea penală, capii fotbalului nu şi-au pus întrebări cu glas tare. LPF a emis un comunicat lapidar, în care invită jurnaliştii să-şi vadă de treabă: „Vă rugăm să vă adresaţi direct organelor de urmărire penală”. La Adunarea Generală de marţi, pe ordinea de zi se aflau „detalii despre vînzarea drepturilor TV”. Discuţiile au virat însă spre alte subiecte, mai plăcute, de genul drepturilor TV din Cupa Ligii. Dinu Gheorghe şi-a exprimat regretul că „sînt prea multe scandaluri în fotbalul românesc”. Nu-i deranjează că sînt fraieriţi, vor să fie fraieriţi în linişte, discret, civilizat. Preşedintele lui Dinamo s-a arătat îngrijorat pentru imaginea fotbalului şi a anunţat: „Îi acordăm oricum prezumţia de nevinovăţie lui Dragomir!”. Fireşte că i-o acordă. Altfel, ar trebui să se lepede şi ei, solidari, de prezumţia aia.

La momentul licitaţiei din 2011, a existat un moment de revoltă. Cîţiva dintre şefii de cluburi s-au panicat că Dragomir a complotat cu televiziunile pentru scăderea preţului la drepturile TV. Păreau gata să iasă în stradă şi să intre în grevă de talk-show-uri. S-au comportat, atunci, ca o masă de manevră perfect educată pentru ţepe. Au primit mai puţin ca data trecută, dar mai mult decît s-au speriat. S-au calmat, au tăcut. Între timp, patru dintre ei au ajuns după gratii, condamnaţi pentru fapte de corupţie. Trei dintre ei sînt cercetaţi în dosare penale. Doi dintre ei au pus lacăt pe cluburi şi s-au retras din fotbal.

Afinităţile de ordin penal justifică, în parte, cuminţenia Adunării Generale. Harta decidenţilor din Liga 1 nu s-a modificat substanţial, în ultimii trei ani. Şefii de cluburi de acum fie au problemele cu justiţia, fie au probleme cu banii. Pretenţiile lor s-au adaptat la criză. Nu mai speră la „tunuri” din drepturile TV, probabil s-ar declara mulţumiţi cu suspendarea procesului de licenţiere. De aceea, nici nu-l presează pe Gino Iorgulescu să le ofere „detalii” despre noua licitaţie.

Aşa se explică şi modul silenţios spre mut în care au aprehendat noutatea că fostul lor lider a ajuns în faţa judecătorilor. De fapt, tocmai pentru că se pricep la afaceri, tocmai pentru că îşi cunosc marfa şi investiţiile, tac vizibil, ca peştii. În Adunarea Generală, nu se strîng să discute vînzarea drepturilor TV. Se strîng să plănuiască, încă o dată, marele jaf al TV-ului cu bani. De ce să se supere că şeful găştii, cel cu ideea, relaţiile şi sprijinul politic, ia potul cel mare? E normal, conform ierarhiei, o dovedesc toate filmele cu gangsteri.