Becul de un milion de euro
Soluţii din era Negoiţă: nocturna din „Ştefan cel Mare” va fi alimentată exclusiv cu energie solară.
Cum îşi iau avînt planurile patronului Negoiţă, cum vine Elisabeta Lipă şi îi stinge lumina. S-a acumulat multă tensiune electrostatică între clubul de fotbal […]
Soluţii din era Negoiţă: nocturna din „Ştefan cel Mare” va fi alimentată exclusiv cu energie solară.
Cum îşi iau avînt planurile patronului Negoiţă, cum vine Elisabeta Lipă şi îi stinge lumina. S-a acumulat multă tensiune electrostatică între clubul de fotbal şi CS Dinamo. Poţi să alimentezi un cartier întreg numai de la scînteile care sar între cele două entităţi, de cîte ori doamna chestor îşi aminteşte de facturile neachitate.
Ţi se strînge inima de înduioşare cînd te gîndeşti ce viziuni inovatoare avea patronul de la clubul de fotbal. Mall în Parcul Dinamo, eventual şi un stadion nou, de Liga Campionilor. Ceva de vis! În realitate, după doi ani de la preluarea echipei, Negoiţă a pronunţat, din nou, cuvîntul magic: insolvenţă. El susţine că face tot ce poate să nu se ajungă la asta: „Muncesc din greu pentru bani ca să ţin Dinamo pe linia de plutire!”. Dar, pentru că nu primeşte bacşişuri grase şi nici clienţii nu dau năvală, patronul se vede nevoit să apeleze la alte soluţii, fie ele alternative sau continue.
În ultimă instanţă, Negoiţă a lansat ipoteza venirii unor investitori arabi. Nu l-a crezut nimeni că sînt arabi, printre altele, pentru că Onţanu de la 2 scrie şi vorbeşte româneşte cu destule greşeli, e clar că-i limba lui maternă! Nici Ţiriac nu s-a arătat dispus să investească în fotbal. Din refuz în refuz, patronul lui Dinamo a ajuns la concluzia că e cazul să dea anunţ la ziar: „Am nevoie de ajutor, de un om serios, cu potenţă financiară. Nu contează naţionalitatea, contează să fie serios.
Restul sînt detalii!”. Restul se negociază. Negoiţă nu precizează dacă e dispus să cedeze o parte din puterea pe care o deţine la club. Sau vrea să rămînă lider unic, care să administreze preponderent banii altora, ca fostul şef din „Ştefan cel Mare”.
Negoiţă ştia despre datoriile echipei încă de la preluare. Şi-a plîns de milă că a cumpărat „un club jefuit”, dar s-a lăudat că-l reconstruieşte. De fapt, „jefuită” e societatea care deţine palmaresul, emblema şi culorile clubului bucureştean, CS FC Dinamo. Societatea asta are datorii către CS Dinamo. Entitatea pe care o conduce Negoiţă avea de plătit strictul necesar: impozite, chirii şi salariile jucătorilor. Plus o datorie de 1 milion de euro către CS FC. Negoiţă refuză s-o plătească, CS FC n-are de unde să achite lumina şi, uite-aşa, doamna Lipă pune, din cînd în cînd, piciorul în uşă şi degetul pe întrerupător.
„Măcar să aud şi chestii de genul: ««Da, dom’le, a salvat clubul!»»”, atrăgea atenţia, modest, patronul dinamovist, acum doi ani. Da, dom’le, a salvat clubul de la scurtcircuit. A trasat obiective de Liga Campionilor, acum le retrage prudent, deşi echipa se mişcă vioi în campionat. „Ne concetrăm pe problema licenţei!”, a spus Negoiţă. Problema licenţei se rezolvă doar dacă se achită datoriile din cauza cărora a rămas stadionul în beznă. Nu e nevoie de şeici providenţiali, sumele nu sînt astronomice, dar, după cum a realizat şi doamna Lipă, „lucrurile sînt puţin amestecate”. Sînt puţin mai mult amestecate. Se întunecă mintea, nu altceva! Nici un bec nu se aprinde, nici la CS, nici la FC.
„Fanatik” scrie că, în acest moment, pe stadionul lui Dinamo se pot juca meciuri doar la lumina zilei. Patronul a cerut LPF să schimbe ora de disputare a partidei cu Pandurii, să nu fie nevoie de nocturnă. Pînă găseşte un licurici mare şi potent financiar, pentru marile proiecte, Negoiţă trebuie să facă rost urgent de numeroşi licurici mici, obişnuiţi, Lampyridae noctiluca, pentru proiectele mici. Dacă nu găseşte licurici, merg şi lanternele, torţele, lămpile cu petrol, lumînările şi muzica în surdină.