Toţi olandezii lui Dragomir

Drepturile TV pentru Liga 1 au fost cesionate unor presupuşi olandezi, în spatele cărora se află nişte interpuşi români, în spatele cărora se află aşa-zisul fost şef al LPF

Liga 1 s-a întors în timp, în anul 2004, cînd drepturile […]

Drepturile TV pentru Liga 1 au fost cesionate unor presupuşi olandezi, în spatele cărora se află nişte interpuşi români, în spatele cărora se află aşa-zisul fost şef al LPF

Liga 1 s-a întors în timp, în anul 2004, cînd drepturile TV erau vîndute unui intermediar. Atunci, Dumitru Dragomir încheia contractul cu postul lui Horaţiu Nicolau. Prima întrebare, rămasă şi în zilele noaste fără răspuns, a fost: de unde are Telesport 30 de milioane de dolari, o sumă considerabilă pentru o televiziune cu audienţe mignone. N-a fost nevoie ca Telesport să pună pe masă potul, contractul a rămas confidenţial. Nicolau a revîndut drepturile la bucată, pentru bani şi mai mulţi, altor posturi.

Fostul patron al Telesport a jucat un rol-cheie şi la licitaţia din 2008, dar ca negociator şi ca apropiat al lui Dumitru Dragomir. După ce n-a mai jonglat cu drepturile TV, Nicolau a păstrat relaţii de afaceri excelente cu LPF. În 2009, firma lui, HN Sport, a cîştigat licitaţia pentru drepturile de publicitate ale echipelor pe inelele din jurul gazonului. Ziuanews.ro scrie că HN Sport primeşte, prin contract separat, şi o parte din banii viraţi de sponsorul principal al Ligii 1. Cluburile nu ştiu de ce şi, fireşte, nu ştiu nici cîţi bani sînt deviaţi spre HN Sport!

Un alt contract dintre LPF şi Nicolau se prelungeşte şi în mandatul lui Gino Iorgulescu. Conform site-ului sport24h.ro, unul dintre partenerii oficiali ai Ligii este o firmă de tractări auto a lui Nicolau. Dar noul preşedinte nu dă semne că îl supără „greaua moştenire” preluată de la Dragomir. De pildă, vînzarea drepturilor TV pentru următoarele trei sezoane a decurs conform programului întocmit de fostul preşedinte.

Malta Confidenţial
Scenariul seamănă izbitor cu cel din 2004, doar că de data asta cumpărătorul este şi mai misterios: o companie înfiinţată în octombrie anul trecut, cu sediul în paradisul fiscal din Malta. În spatele gardului offshore, se poate afla oricine: leopardul, arabii prieteni cu Gino Iorgulescu sau Dumitru Dragomir însuşi. Printr-un comunicat abil strecurat pe site-ul oficial, într-o zi furtunoasă a fotbalului nostru, LPF a dat asigurări că preţul n-a scăzut. Echipele vor primi la fel de mulţi bani din drepturi TV şi în următoarele trei sezoane.

Da, foarte liniştitor, dar dacă puteau încasa mai mult prin licitaţie cu strigare? Şi cît vor încasa intermediarii din revînzarea drepturilor TV? Iată enigma! Legislaţia malteză permite descretizarea contractelor companiilor doar în caz de spălare de bani. Slabe şanse ca echipele să afle, măcar de curiozitate, cam ce valoare de piaţă are fotbalul pe care-l joacă. Felul cum s-a negociat, modul cum au fost anunţate cluburile – totul miroase a blat în defavoarea echipelor.

Ţăranii de la cluburi şi arendaşii de la Ligă
Dragomir şi acum Gino Iorgulescu tratează cluburile ca nişte arendaşi. Se folosesc de proprietatea lor şi le dau în schimb doi saci de grîu la hectar, să nu moară de foame. Ceilalţi zece saci îi păstrează pentru ei şi pentru colaboratorii lor de cursă lungă. Ei au relaţiile, pilele, cunoştinţele, mentalitatea de stăpîn şi atitudinea de speculant. Ei ştiu cum se fac afacerile, spre deosebire de „ţăranii” de la cluburi.

Numele lui Horaţiu Nicolau apare din nou în jurul afacerii numite drepturi TV. Lîngă el, apare şi numele lui Arpad Paszkany. Primul a rebranduit DolceSport, al doilea este apropiat al patronului RCS-RDS. Dar nici unul dintre ei nu este „omul cu banii”, nu! „Garanţiile financiare”, cum le numeşte delicat Dumitru Dragomir, că banii nu i-a văzut încă nimeni, vin de la un concern olandez.

Primele tratative cu această firmă au fost purtate încă din martie 2013. Dragomir a verificat seriozitatea clientului la faţa locului: „S-ar putea să fie români în spate, din cauza fiscalităţii relaxate de acolo. Am mers în Olanda cu translator, am rezolvat toate detaliile, aşteptăm să nu perturbăm pînă în luna februarie aceste lucruri!”.

Afacerea s-a făcut. N-a fost perturbată, ci mai degrabă facilitată de apele tulburi din campionatul intern. Pînă la urmă, se pare că olandezii „cu români în spate” s-au lăsat convinşi că în Malta fiscalitatea e şi mai relaxată decît în Olanda. Acum cîţiva ani, ar fi ales Cipru, dar se ştie că nu mai rentează ca paradis.