Nişte găinării

Încă un atac josnic la adresa lui Răzvan Burleanu: de data asta, s-a atacat singur

Fără îndoială, Răzvan Burleanu va considera că acesta este încă un atac infam plănuit de sistemul ticăloşit de la Casa Fotbalului. Grupul de jurnalişti de […]

Încă un atac josnic la adresa lui Răzvan Burleanu: de data asta, s-a atacat singur

Fără îndoială, Răzvan Burleanu va considera că acesta este încă un atac infam plănuit de sistemul ticăloşit de la Casa Fotbalului. Grupul de jurnalişti de la Riseproject.ro a publicat o anchetă care dezvăluie nişte fapte deloc lăudabile ale candidatului la şefia FRF. De ce tocmai acum, cînd se ascute lupta electorală? Păi, de ce nu?

Gică Popescu şi Vasile Avram nu cîştigă puncte de popularitate de pe urma acestei anchete. Ei au petele lor pe dosar, nu devin mai albi, mai strălucitori dacă aflăm că şi Burleanu e din aceeaşi gaşcă întreprinzătoare. Ce-a făcut candidatul de la minifotbal? Nişte găinării, acolo. A demonstrat că poate să şterpelească un ou. Nu e neapărat de rău. Sună mai degrabă a reclamă pentru alegerile FRF. Omul pare pregătit să comită următoarea probă iniţiatică, care presupune, prin tradiţie, subtilizarea boului.

Conform anchetei celor de la Riseproject.ro, Burleanu a folosit federaţia pe care a fondat-o pentru a face afaceri în nume personal. Ca preşedinte la minifotbal, a cerut primăriilor din Ploieşti şi Oneşti să concesioneze terenuri pentru baze sportive. Apoi s-a prezentat la licitaţiile pentru terenurile respective ca patron de firmă. Metoda prin care a cîştigat licitaţia de la Oneşti are simplitatea unei soluţii de geniu. Ce-i al lui e-al lui: a învăţat de la cei buni. În total, s-au înscris trei firme: cea a lui Răzvan Burleanu, cea a fratelui lui Răzvan Burleanu şi ONG-ul condus de tatăl lui Răzvan Burleanu. Nu-i aşa că-i ingenios? Toate trei entităţile au sediul social în acelaşi apartament. Ce coadă trebuie să fie la faxul din bucătărie!

La licitaţia din Ploieşti, marcată de coincidenţe suspecte, a apărut şi concurenţa din afara familiei. Dar tot firma lui Răzvan Burleanu a cîştigat. Şi nu oricum, a cîştigat cu punctaj maxim, deşi, notează sursa citată, raportează pierderi anuale încă de la înfiinţare. În fine, preşedintele-patron de la minifotbal a primit 5.200 mp dintr-un parc din Ploieşti. A construit acolo o bază sportivă care a muşcat 570 mp din spaţiile verzi. Nici o problemă! Avea aviz de la Primărie. Apoi a tăiat 9 arbori din parc. Abia a doua zi, a obţinut şi permisiunea pentru tăieri de la autorităţile locale. A prins gust şi a vrut să-i dea înainte cu despădurirea, dar i-a oprit avîntul Primăria.
Ancheta care îl vizează pe Răzvan Burleanu este susţinută cu documente. Faptele sînt fapte. Să recunoaştem că nu i-ar fi trecut oricui prin cap să-şi confecţioneze o federaţie care să-l ajute în afaceri. „Mă îndoiesc totuşi că alegătorii vor să-l pună manager al activităţii lor chiar pe unul care a demonstrat că nu e-n stare să facă profit în  această activitate, de manager!”, îl caracteriza Burleanu pe Gică Popescu. De fapt, dacă ne gîndim mai bine, nici Burleanu n-a demonstrat că e-n stare să facă profit ca manager dacă n-are în spate o federaţie.

Te pune pe gînduri lista de personaje de la alegerile FRF. Ce-i mînă pe ei în luptă? O doză sănătoasă de lichelism, o glandă suplimentară care secretă impostura, conştiinţa propriei superiorităţi într-un mediu care premiază şmecheria? Într-o lume aşezată, nici Burleanu, nici Vasile Avram, nici Gică Popescu n-ar fi fost traversaţi de impulsul unei candidaturi la conducerea FRF. Ar fi stat în banca lor, în boxa lor, în apartamentul lor cu sedii de firme.

Dezvăluiri precum cele legate de terenurile de minifotbal din Ploieşti şi Oneşti l-ar fi obligat pe Burleanu să se retragă din cursă. Ca să nu mai vorbim despre dosarele penale şi suspiciunile care îi survolează zbîrnîind ca MIG-urile pe Popescu şi Avram. Dar aşa, în lumea noastră, găinăriile se pierd în peisaj, printre marile tunuri. Şi, într-o bună zi, ne pomenim că nu mai vedem pădurea din cauza copacilor tăiaţi.”