Tamaş și „naţionala” hoverleză

Un club din Ucraina se ocupă intens de recuperarea, reciclarea şi refolosirea fotbaliştilor români

Mark Twain glumea că, prin venirea lui pe lume, a sporit cu un procent populaţia orăşelului natal. Orăşelul natal avea fix o sută de locuitori. Gabriel […]

Un club din Ucraina se ocupă intens de recuperarea, reciclarea şi refolosirea fotbaliştilor români

Mark Twain glumea că, prin venirea lui pe lume, a sporit cu un procent populaţia orăşelului natal. Orăşelul natal avea fix o sută de locuitori. Gabriel Tamaş se va lăuda că, prin venirea lui la Hoverla Ujgorod, va spori cu două procente, de la 10 la 12 la sută, populaţia de români din lotul echipei ucrainene.

Patru compatrioţi – Cociş, Marius Niculae, Cristian Oros şi Alexandru Dandea – au semnat pînă acum cu Hoverla. Negocierile cu Tamaş merg lent, jucătorul vrea un angajament pe şase luni, pînă-şi găseşte drumul spre Vest. Ucrainenii vor să-l muncească un an şi jumătate. Dacă nici asta nu-i ambiţie, atunci… Foştii şefi ai lui Tamaş n-au reuşit să-l păstreze nici o săptămînă. Şase zile a rezistat fostul internaţional la CFR Cluj. Şase! „A venit, a băut şi a plecat!”, rezuma Iuliu Mureşan parcursul lui Tamaş la gruparea din Gruia.

Înainte de a semna cu CFR, Tamaş îi dăduse un autograf cu cotul în figură lui Pancu. Îi arăta, a explicat mai tîrziu, cum se sare la cap în fotbalul englez. Şefii Clujului au cîntărit ochiul albastru al lui Pancu şi talentul de fundaş al lui Tamaş. Nu şi-au retras oferta. „Nu consider că am făcut un pas înapoi venind la CFR Cluj, nu cred că am făcut paşi înapoi în carieră!”, a filosofat fostul internaţional. Tamaş a semnat, apoi a sărbătorit progresul cu alte explicaţii în alt bar. „Ce să fac? Ar însemna să-l ţin în cuşcă şi să-i dau drumul doar la meci!”, a comentat impresarul lui.

Şi acum, Hoverla… Fostul dinamovist Dandea povestea, într-un ziar din Vîlcea, că Ujgorod arată ca oraşele din Valea Jiului, „după ce au plecat minerii”. „Toate blocurile sînt gri, oamenii sînt de două categorii, foarte săraci şi foarte bogaţi. (…) Am înţeles că sînt şi cîteva cluburi”. O descriere care-ţi dă fiori, fiori nostalgici sau doar fiori, şi care se aplică multor oraşe ex-sovietice.

Dandea vrea „să reziste” în Ucraina, „decît să murim de foame la Dinamo”. Tamaş vrea „să se reapuce de fotbal” la Hoverla, numai el singur ştie cînd şi de ce s-a lăsat de acest sport. Hoverla se află pe locul 13 din 16 în campionatul ucrainean, dar nu e o fundătură profesională. Cociş şi Marius Niculae au primit în continuare tradiţionalele telegrame de convocare la „naţională”. Ambii au fost pe lista pentru barajul cu grecii. Lotul „tricolor” a conţinut, atunci,”hoverlezi” în proporţie de 8 la sută.

Spre deosebire de Liga 1, în campionatul Ucrainei, încă există finanţatori care să dea bani buni pentru jucătorii români. Finanţatorii ăştia, din nu ştiu ce complex de inferioritate, încă se lasă orbiţi de brandul fotbalistic de ţară, de prezenţele la „naţionala” României. Sînt, cumva, mai uşor de încîntat decît vigilenţii patroni din campionatul nostru. CV-ul lui Tamaş, în care apar Auxerre, Spartak Moscova, Dinamo Bucureşti, West Bromwich Albion, încă reprezintă o garanţie pentru şefii Hoverlei. Sînt gata să-i plătească în jur de 12.000 de euro lunar (mai mult decît salariul standard la Steaua). CFR îi oferise 30.000 de euro pe lună, la West Bromwich încasa 160.000 de euro pe lună. Salariul ucrainean nu e un pas înapoi. Deşi s-a dus la negocieri cu tatăl de mînă, Tamaş are 30 de ani, a trecut binişor de vîrful carierei.

Dacă Dandea a înţeles bine, şi la Ujgorod există baruri. După cum se vede treaba, îl urmăresc pe Tamaş ca Spînul pe Harap-Alb, peste tot pe unde se transferă. Aşa stînd datele problemei, traseul „numai paşi înainte” va continua neabătut. Blocurile gri, unele cu termopane care se iau de tine la intrare, ţara străină, echipa modestă, presiunea rezultatului aproape inexistentă… Din două una: Ujgorod e fie o mare cuşcă, fie un parc de distracţii care se ignoră. În caz că se reapucă pe-acolo de fotbal, din lipsă de ocupaţie, din spirit de contradicţie, Tamaş ar face bine să nu sărbătorească. Cu toate că ăsta, da, ar fi un eveniment!