Regula firelor de sub iarbă

Teoretic, pur teoretic, cluburile care n-au teren cu instalaţie de încălzire nu primesc licenţă de Liga 1.

Pînă pe 29 martie, toate cluburile care doresc licenţă de Liga 1 ar trebui să-şi depună documentaţia la Ligă. Cu acest prilej, vom […]

Teoretic, pur teoretic, cluburile care n-au teren cu instalaţie de încălzire nu primesc licenţă de Liga 1.

Pînă pe 29 martie, toate cluburile care doresc licenţă de Liga 1 ar trebui să-şi depună documentaţia la Ligă. Cu acest prilej, vom afla, pe de o parte, cum se va dezlega şarada insolvenţei de la Rapid. Şi cum se vor aplica noile reguli privind amenajarea stadioanelor. Cea urgentă se referă la obligativitatea unei instalaţii de încălzire a gazonului. Despre regula celor 3.000-5.000 de scaune acoperite se pomeneşte mai rar, pentru că intră în vigoare abia din sezonul 2014-2015.

Regulile acestea au fost dezbătute şi aprobate încă din sezonul trecut. Şefii de cluburi, încasatori de drepturi TV şi bani de bilete, au avut timp să se pună la curent. Nu au motive să se declare luaţi prin surprindere. O instalaţie de încălzire a gazonului costă în jur de 140.000 de euro. Pînă acum, şi organizatorii competiţiei, LPF, şi cluburile au zburdat peste această cerinţă cu graţia impusă de circumstanţele crizei economice. În sezonul 2013-2014, gata, „o să mergem în control, o să fac o comisie dură de tot, care să verifice, pentru că noi banii din drepturile TV i-am dat!”, spunea şeful LPF în februarie.

Comsia deja existentă, cea condusă de Viorel Duru, are un rol asumat consultativ. Verificarea arenelor şi  omologarea terenurilor va fi făcută de Ligă. Ne aflăm în martie şi comisia de căutat fire pe sub iarbă încă n-a pornit în marş pe stadioanele Ligii 1. N-a pornit şi nici nu s-a mai discutat de ea. Acum un an, Viorel Duru anunţa că în România există doar şase stadioane cu terenuri încălzite. Anul acesta, numărul lor a ajuns la opt. Opt arene, pentru un campionat cu 18 echipe:  CFR Cluj, „U” Cluj, Ghencea, Oţelul, Mediaş, „Ilie Oană”, Astra şi Arena Naţională.

Timpul e scurt, suficient doar pentru a pune reşouri sub gazon. Din fericire, regulamentul nu e aşa de dramatic, menţionează şi varianta închirierii unui asemenea stadion. Dinamo, de exemplu, care nu dispune de un teren cu instalaţie de încălzire, are de ales între a-şi plimba fanii pînă pe Arena Naţională, aceea închiriată la preţuri misterioase, sau pînă la Cluj. 140.000 de euro reprezintă totuşi un preţ mai mic decît construirea unui stadion nou la Glina, de exemplu. În aceeaşi situaţie de gazon necorespunzător se află şi Rapid, dar amenajarea terenului reprezintă chiar ultima grijă a conducătorilor din Grant.

Prin anii 2020, vom avea stadioane prietenoase şi cu spectatorii, şi cu transmisiile full HD, care, oricît de performante, nu pot face un gazon mai telegenic decît l-au întreţinut proprietarii lui. E important să fie făcut şi cîte un pas pe sezon. Să fie luate regulile în serios, dacă nu toate deodată, măcar pe rînd. Întîi terenuri cu instalaţie de încălzire. Apoi tribune acoperite: trei sferturi dintre arenele din Liga 1 nu îndeplinesc această condiţie, „se vede cu ochiul liber!”, constata Duru. Sună drastic – să nu dai licenţa unei echipe pentru că n-are nişte fire sub iarbă, cum se exprima şeful Ligii. Dar de undeva trebuie început. Asta, dacă vrem o altfel de civilizaţie în fotbal. Dacă vrem mica înţelegere Ligă-cluburi, din care publicul iese mereu ars de soare, plouat, înfrigurat şi jecmănit, nu e nevoie să facem nimic. Dar nimic!