„Naţionala” alb-roşie-violet

Cu fotbalul la surse: Steaua şi CFR Cluj n-au format nici un jucător din lotul „tricolor”, Vasluiul şi Auxerre Lugoj însă da.

Ultimul apărător al lui Sînmărtean este Hagi. „Cu ochii închişi”, spune „Regele”, „l-aş titulariza la «naţională»”. Cu ochii […]

Cu fotbalul la surse: Steaua şi CFR Cluj n-au format nici un jucător din lotul „tricolor”, Vasluiul şi Auxerre Lugoj însă da.

Ultimul apărător al lui Sînmărtean este Hagi. „Cu ochii închişi”, spune „Regele”, „l-aş titulariza la «naţională»”. Cu ochii deschişi însă, cauza jucătorului de la FC Vaslui pierde teren în faţa unei probleme care ar trebui să-l frămînte şi pe managerul Viitorului: ce cluburi mai produc jucători pentru lotul naţional?

Sînmărtean reprezintă un produs al Gloriei Bistriţa. Destinul său de fotbalist se leagă de Vaslui pînă la prima ofertă avantajoasă de transfer. Prezenţa la „naţională” ar varia crescător cota de piaţă şi, implicit, profitul clubului actual. Dar n-ar schimba semnificativ nici stilul de joc al „tricolorilor”, nici şansele lor în campania pentru CM 2014. Cu ochii închişi sau deschişi, nu avem destule argumente să discutăm despre o echipă construită în jurul lui Sînmărtean. Aşa cum discutam despre „naţionala” lui Hagi.

Iar nedreptatea pe care a suferit-o Vasluiul este doar aparentă. Pe lista lui Piţurcă se află un produs al şcolii vasluiene de fotbal: dinamovistul Dragoş Grigore, descoperit de profesorul Sdrobiş. Cît despre dominanta roş-albastră de la „naţională”, ei, bine, adevărul e că la lotul mare nu se află nici un jucător, dar absolut nici unul, care să fie format la juniorii Stelei. Ne aflăm la polul opus al vremurilor cînd „luceafărul” Hagi era titularizat cu ochii închişi la „naţională”.

Luînd drept criteriu clubul de formare, culorile dominante ale lotului „tricolor” sînt altele. Doi jucători vin de la Dinamo (Marica, Marius Niculae), trei de la Timişoara (Torje, Adrian Popa, Luchin). Plus doi de la Bacău (Pantilimon, Chiricheş). Plus cîte un fotbalist format la Gloria Bistriţa (Tătăruşanu), Auxerre Lugoş (Pintilii), Farul Constanţa (Măţel), Rapid (Raţ), FC Argeş (Tănase), Foresta Fălticeni (Goian), Craiova (Găman), Olimpia Satu-Mare (Sălăgeanu), Oţelul (Bourceanu), FCM Tîrgovişte (Voiculeţ), Olimpia Piatra-Neamţ (Maxim), Sportul Studenţesc (Lazăr), CSM Rm.Vîlcea (Rusescu), Unirea Alba Iulia (Grozav), Corvinul Hunedoara (Lobont) şi, ultimul, dar nu cel din urmă, FC Vaslui (Dragoş Grigore).

Dacă tot polemizăm despre influenţe, interese şi centre de greutate la „naţională”, să vorbim şi despre influenţa şcolilor de fotbal. Aşa cum în cazul Spaniei se invocă stilul Barcelonei, la scara noastră modestă, putem invoca stilul „viola” sau amprenta „alb-roşie”. Putem vorbi despre o „naţională” care se sprijină pe ligile inferioare, nu pe marile cluburi.

Vestea cu adevărat proastă pentru prezentul şi viitorul „naţionalei” nu constă în capriciile selecţionerului, care nu l-a văzut pe Sînmărtean în lot nici cu ochii deschişi. Vestea proastă este că echipele din Liga 1, echipele cu ambiţii europene, echipele care fac jocurile în campionat, „formează” doar portughezi, brazilieni, sîrbi, senegalezi, numai români – nu. CFR Cluj, campioana en-titre, n-are nici un reprezentant în „naţionala” mare. În termeni de şcoală, stil, influenţă, stă mai prost ca Olimpia Satu-Mare sau Unirea Alba-Iulia. E un fapt de fotbal subdezvoltat. Nu ne permitem să valorificăm potenţialul autohton. Să creşti un fotbalist costă şi durează mai mult decît să cumperi, apoi să vinzi unul.

Pînă cînd Academia lui Hagi şi celelalte centre de formare, cîte mai rezistă, vor acoperi, de bine, de rău, lipsa creată de politica şefilor din Liga 1, „naţionala” se va mobiliza pentru un 1-0 cu Andorra. Va chema fanii la stadion cu megafonul şi se va deda la alte gesturi nebuneşti, pentru a supravieţui cît de cît în conştiinţa publicului.