Operaţiunea-monstru

FRF a decis: nu putem risca să înfruntăm Andorra pe un teren imperfect!

După cum era de aşteptat, după cum era logic să se întîmple, gazonul de pe Arena Naţională va fi schimbat pentru a treia oară în mai puţin […]

FRF a decis: nu putem risca să înfruntăm Andorra pe un teren imperfect!

După cum era de aşteptat, după cum era logic să se întîmple, gazonul de pe Arena Naţională va fi schimbat pentru a treia oară în mai puţin de un an. Terenul arăta jalnic, chiar şi după ce s-a uscat vopseaua. Iar apropierea meciului cu Andorra a precipitat lucrurile. La conferinţa de presă de luni, Mircea Sandu a insistat pe importanţa duelului cu echipa sus-menţionată. Şi pe faptul că selecţionerul a cerut un gazon impecabil pentru primul joc acasă din preliminariile CM 2014.
„Cu Andorra nu vom juca pe acest gazon! Sîntem în operaţiunea de schimbare!”. Bine, nu era nici o melodramă dacă România încerca să blocheze mult prea tehnica „naţională” andorreză pe un teren nisipos. Adică nu era nevoie de „operaţiune” neapărat pînă pe 11 septembrie. Starea de urgenţă legată de acest meci reprezintă, să sperăm, doar un produs marca FRF.

Noutatea în această a treia schimbare de iarbă o reprezintă faptul că lucrarea va fi achitată, în colaborare, de Primăria Bucureşti, Dinamo, Steaua şi FRF. Fireşte că termenii înţelegerii nu s-au făcut publici, nu se ştie dacă Primăria plăteşte 90 la sută din preţ sau doar 89 la sută. Sau dacă Steaua are voie să pîrjolească 30 la sută din teren la derby-ul cu roş-albii. Dar ideea nu e rea. E chiar mai inspirată decît închirierea arenei inel cu inel. Există un interes comun: şi echipele de club care folosesc noul stadion, şi FRF, şi Primăria-custode vor ca gazonul să fie practicabil. Era normal să fie şi o acţiune comună în acest sens.

Treptat, ar trebui să apară mai multe astfel de înţelegeri şi să dispară pompa cu care Mircea Sandu a prezentat „operaţiunea”. Pe Stade de France, gazonul se schimbă de mai multe ori pe an, fără ca primarul Parisului să-i ţină la curent pe microbişti cu traseul camioanelor cu rulouri de iarbă. Îi ţine la curent doar cu preţurile. Pentru a fi înlocuit, gazonul singurei arene de cinci stele din Franţa are nevoie de trei zile de pregătiri şi de cinci zile de aşezare. Opt zile în total. Mircea Sandu susţine că rulourile vor fi aşezate sîmbătă seară, iar marţi terenul va fi gata de joc. În patru zile. Nici iarba lui Oprişan, care rîde de noi şi acum, cu dinţii ei rari, nu s-ar fi prins atît de repede!

După concertul Red Hot Chili Peppers de pe Stade de France, din 30 iunie, s-au cheltuit 500.000 de euro cu schimbarea gazonului. Va fi interesant să aflăm cît costă al patrulea covor de pe Arena Naţională. Ultimul, montat pentru finala Europa League, a costat un milion de euro, plus un milion de euro pentru prelată şi găleţi.

Stade de France, cu cele un miliard de fire de iarbă ale lui, nu are acoperiş rabatabil. Terenul îngheaţă iarna, trebuie încălzit, iar factura de 60.000 de euro îi revoltă de fiecare dată pe cetăţeni, cam în felul următor: „Oamenii străzii mor de frig, iar voi încălziţi stadionul!”. Arena Naţională dispune de un acoperiş teoretic funcţional, care a atîrnat la vremea lui destul de greu în preţul stadionului. Ar trebui ca gazonul să reziste mai mult, nu să avem emoţii că sar felii generoase din el după patru meciuri.

În ritmul de trei schimbări pe an, la stadion acoperit, putem vorbi despre un defect de construcţie. Despre o greşeală de proiectare. Despre un calcul care nu include detaliul că Pămîntul se roteşte în jurul Soarelui şi apar umbre. Deşi e atît de înduioşătoare ideea că FRF, Steaua, Dinamo şi Primăria s-au prins în hora fotosintezei, costurile pentru gazonul greşit reprezintă obligaţia constructorului.

Dacă nici a treia oară nu-i cu noroc, înseamnă că iarba nu e specialitatea noastră. Orice am face, rămîne, vorba poetului, „o hieroglifă uniformă”. Dar dacă am încerca să semănăm lobodă? Morcovi? Porumb? Asta chiar i-ar da pe spate pe andorrezi!