Paradoxul stelist

Cîte bilete ar trebui să vîndă Steaua, ca să-şi cumpere un lot complet? Schimbarea stadionului pentru meciul cu Schalke le-a stricat calculele şefilor Stelei. Ei înmulţiseră 50.000 cu preţul unui bilet de Europa League. La Cluj, pot spera la cel […]

Cîte bilete ar trebui să vîndă Steaua, ca să-şi cumpere un lot complet?
Schimbarea stadionului pentru meciul cu Schalke le-a stricat calculele şefilor Stelei. Ei înmulţiseră 50.000 cu preţul unui bilet de Europa League. La Cluj, pot spera la cel mult 20.000 de spectatori. Din necazul ăsta contabil reiese că încasările reprezintă marele obiectiv al roş-albaştrilor. Încasările, nu punctele! Sau jocul. Deşi, pentru a aduce lumea la stadion, trebuie să promiţi spectacol. Larnaca şi Maccabi nu au rezonanţa unor Real sau Sevilla.

Meciul cu Schalke, rival cu nume, reprezintă capul de afiş. Vor fi cu 30.000 de spectatori mai puţin decît graficul optimist al oficialilor stelişti. Jucătorii lui Levy nu vor avea de partea lor nici presiunea tribunelor, nici „cîmpul de cartofi”, nici efectul de surpriză al unei arene româneşti „zeiss” în faţa unei echipe nemţeşti. Dar va fi aproape ca în zilele bune din Ghencea. Cînd fanii stăteau în ninsoare, aşteptînd să se reia meciul cu Villarreal. Sau dădeau fuga la Universitate (cam greu de făcut din Dealul Feleacului!), să strige: „Cristoceaaaa!”, epuizaţi şi bucuroşi după ratările cu Standard.

Dar şi publicul din Cluj i-a priit Stelei. Nu se întrevăd schimbări dramatice în tribune, faţă de meciul cu sofioţii. La echipă însă, încep să se simtă consecinţele campaniei de transferuri „la ofertă”. Steaua se confruntă cu paradoxul de a dispune de jucători de valoare, cît să dea şi la alţii, dar să aibă un lot incomplet. Asta pentru că dezintegrarea şi retrogradarea unor echipe a inspirat strategia în mercato. Nu părerile antrenorului sau ale unor eventuali scouteri angajaţi de club.

Antrenorul va trebui să improvizeze, la fel ca la Mediaş, un prim „11” funcţional. În condiţiile în care, se ştie, şefii clubului improvizează necontenit, în materie de tehnicieni, tactici şi, mai nou, suprafeţe de joc. Lui Levy i-ar fi infinit mai uşor să anticipeze echipa de start a lui Schalke. Multe variabile în tabloul actual al Stelei, puţine constante.

Roş-albaştrii pot fi siguri că la Gelsenkirchen îi aşteaptă un stadion de 53.000 de locuri, la Maccabi – o fortăreaţă veche, de 14.000 de locuri, iar în Cipru – un iad mic, confort sporit, de 13.000 de locuri. Paradoxal, nu ştiu, sută-n sută, unde vor juca meciul următor de „acasă”, din Liga 1. Şi nici nu le va garanta nimeni, în afara propriei polivalenţe, de atacant-mijlocaş central- fundaş dreapta, că „Steaua nu va mai fi umilită”, cum promitea un oficial stelist, cu domiciliu flotant pe banca tehnică.