Ce mai citesc fotbaliştii

Azi la Gijon, mîine în Giuleşti: un jucător s-a retras dezgustat de banii din fotbal

În vreme ce Eto’o îşi negocia salariul de 20 de milioane de euro pe sezon cu ruşii de la Anzhi Makhaşkala, fundaşul spaniol Javi Poves […]

Azi la Gijon, mîine în Giuleşti: un jucător s-a retras dezgustat de banii din fotbal

În vreme ce Eto’o îşi negocia salariul de 20 de milioane de euro pe sezon cu ruşii de la Anzhi Makhaşkala, fundaşul spaniol Javi Poves şi-a anunţat retragerea.

„Cu cît cunoşti mai mult fotbalul, cu atît îţi dai seama că totul se reduce la bani, că totul e putred şi îţi pierzi speranţa”, a explicat jucătorul în „El Pais”. La 24 de ani, a agăţat ghetele în cui şi le-a transmis şefilor de la Sporting Gijon să nu-i plătească salariul şi să nu-i trimită nici automobilul dat de club. Dacă mai avea răbdare şi ajungea la vîrsta de 30 de ani, cît are Eto’o, ar fi cunoscut şi mai bine fotbalul şi ar fi tras învăţăminte şi mai folositoare.

Poves s-a ales cu minutul lui de glorie şi cu porţia de ironie. Presa s-a arătat mai degrabă amuzată decît şocată şi l-a poreclit „Fotbalistul indignat”, după mişcarea de protest care ocupă în prezent pieţele Spaniei. „Nu numai că e vorba de bani, dar fotbaliştii joacă doar ca să distragă atenţia oamenilor de la adevăratele probleme ale lumii”, le-a spus Poves celor de la Associated Press.
L-a revoltat faptul că Real Madrid a transferat în vara asta un puşti de 7 ani, care, fireşte, va fi crescut în valorile capitaliste, iar „capitalismul înseamnă moarte”. „Nu vreau să trăiesc prostituîndu-mă, ca 99 la sută din oameni. Nu vreau să fac parte dintr-un sistem bazat pe profituri obţinute din moartea altor oameni, în America de Sud, în Africa şi în Asia”.
De ce Poves e singurul în felul său? De ce nu s-au ridicat şi alţi Zarathustra dintre fotbalişti? Posibil ca indignarea tînărului spaniol să reprezinte produsul unor lecturi nu nepotrivite, cît insuficiente. La 24 de ani, citeşte de-a valma „Capitalul” şi „Mein Kampf”, el nu e nici de stînga, nici de dreapta, el e împotrivă.

Dacă îşi va continua studiile de istorie, cum intenţionează, va citi şi alte cărţi, poate chiar Cervantes în original şi nu-i exclus să se apuce iar de fotbal. Poate se va îndrăgosti şi va jongla cu balonul ca să-i distragă atenţia unei fete de la adevăratele probleme ale lumii.

Pînă atunci, stă cu părinţii la Madrid şi plănuieşte să călătorească în Orientul Mijlociu, în Iran, şi să citească mai multe cărţi. Deocamdată, lecturează din Tora. „Religia ne învaţă multe. Nu ştiu dacă Dumnezeu există sau nu, trec printr-o perioadă confuză”.

Aşa confuz, a rezistat totuşi cîţiva ani în fotbalul profesionist. I-a luat cam mult să-şi dea seama în ce se băgase. Sau poate încă nu-i căzuseră în mînă cărţile acelea prea grele pentru mintea lui. Şi nici nu-i oferise clubul maşină de serviciu.