Cel mai rapid om fără picioare

În premieră istorică, la Mondialele de atletism va concura un atlet cu proteze Şi el a ajuns la TAS, să ceară dreptate. Se numeşte Oscar Pistorius, zis şi „Blade Runner”, zis şi „Cel mai rapid om fără picioare”. Federaţia Internaţională […]

În premieră istorică, la Mondialele de atletism va concura un atlet cu proteze

Şi el a ajuns la TAS, să ceară dreptate. Se numeşte Oscar Pistorius, zis şi „Blade Runner”, zis şi „Cel mai rapid om fără picioare”. Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF) i-a interzis, în 2007, să concureze din cauza protezelor.

Pistorius are ambele picioare amputate de la genunchi în jos, iar în locul gambelor are două lame din fibră de carbon. După ce a apărut în cîteva concursuri, a fost supus unor teste, cercetat pe toate părţile, iar oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că protezele îi oferă un avantaj în faţa atleţilor cu picioare. Fapt pentru care IAAF a introdus o regulă nouă, interzicînd utilizarea în competiţii a „elementelor tehnice” de genul roţilor, rotilelor, arcurilor etc.

Atletul sud-african a contestat interdicţia la TAS. Şi a obţinut cîştig de cauză. Cu tot „avantajul incorect” al protezelor, n-a izbutit să se califice la Olimpiada de la Beijing, din 2008. A perseverat şi, săptămîna trecută, în cursa ultimei şanse de la Lignano, în Italia, Pistorius a făcut baremul în proba de 400 de metri şi a obţinut biletul pentru Mondialele de atletism din Coreea de Sud. „Nu pot să dorm, sînt prea fericit. Surîd tot timpul, ca un idiot!”, a declarat după cursă, citat de „Liberation”. Are 24 de ani şi asta şi-a dorit toată viaţa. Să ia startul într-o mare competiţie, umăr la umăr cu cei care s-au născut cu peroneu şi au picioare din carne şi oase.

Pistorius e primul atlet cu proteze din istorie care va concura la un Campionat Mondial. Nu corespunde idealului de armonie fizică al atleţilor din Grecia antică. Regulametul IAAF nu obiectează faţă de această încălcare a proporţiilor de aur, doar parează stîngaci perspectiva îndepărtată a apariţiei sportivilor bionici. Pînă una, alta, nu se pune problema să deosebim „sapienşii” de roboţi. Pînă una, alta!

Oricît ar părea de absurdă, polemica legată de lamele din carbon vs picioare va continua. Cert e că, spre deosebire de Contador, care a ales să consume cantităţi jenante de carne de viţel, îndopat cu hormoni de creştere, sau spre deosebire de Maradona, care a ales să fie Dumnezeu pentru cinci minute narcotice, Pistorius n-a ales să se nască fără peroneu. Cum s-a descurcat în condiţiile date, asta e o poveste despre ceea ce îi poartă pe oameni înainte, pe arenele sportive şi dincolo de ele.

Şi, ca orice poveste bună, nu începe cu un handicap, începe cu un vis. În cazul lui Pistorius, cele două s-au amestecat atît de mult, încît nici TAS-ul n-ar mai putea să le deosebească.