Instalatorul francez
Steaua şi-a luat un francez. Unul cu cap de elf, care nu e nici din spiţa lui Cantona, nici a lui Malouda. Dar nici a lui Pape Diop, coşmarul lui Andone.
Nu pare venit să îngroaşe rîndurile […]
Steaua şi-a luat un francez. Unul cu cap de elf, care nu e nici din spiţa lui Cantona, nici a lui Malouda. Dar nici a lui Pape Diop, coşmarul lui Andone.
Nu pare venit să îngroaşe rîndurile jucătorilor pescuiţi cu mouse-ul. Olăroiu l-a văzut cît de cît la treabă. Nu e nici dur, nici robust, dar e înalt şi rapid. Nu va fi neapărat un nou Iacob. A mărturisit că trebuie să-şi pună la punct jocul cu capul, iar Jancker al Stelei tocmai la asta e redutabil. Ar putea fi însă un al doilea Bănel, Le Bănel, care aleargă de parcă n-ar avea plămîni. Dacă albii nu ştiu să sară, măcar ştiu să fugă.
O sută de mii de dolari pe sezon, patru sezoane. Pas mal. „Foarti bini”, spune Thereau. „N-avem nevoie de jucători pe care să-i motiveze numai banii”, spune Olăroiu. Motivaţia lui Thereau se numeşte Liga Campionilor. Steaua reprezintă poarta spre fotbalul mare.
Thereau are planuri. Thereau are ambiţii. Să ajungă departe, la „naţionala” Franţei, pourquoi pas? Thereau are 23 de ani, trei goluri în patru meciuri sezonul ăsta, plus experienţe în liga a treia franceză. Thereau, fost Orleans, fost Angers, nume care nu spun mare lucru. Nici Charleroi nu spune multe, un tîrguşor desuet, care moare încet de cînd s-au închis minele. Et alors?
Şi atunci de ce puştii lor sînt mai buni ca ai noştri? Pentru că sînt preluaţi şi prelucraţi de un sistem. La noi, sînt crescuţi la voia întîmplării şi doar dacă au noroc de un binefăcător turc răzbesc din Făurei în Ghencea. Ce are în plus Thereau faţă de tinerele speranţe de la noi? Nu plămînii, plămîni au şi ai noştri, ci aerul din plămîni. Aer modelat la presiune occidentală. Respirat în campionatele lor, pe stadioanele lor.
Poate că instalatorul polonez şi dezinstalatorul român nu vor mai avea cale liberă spre Vest. Poate căpşunarii britanici, germani şi francezi nu vor mai fi bine veniţi în România. Dar de fotbaliştii lor avem şi vom avea încă multă vreme nevoie. Şi nu doar de cei care au jucat la Mondiale. Allez, enfants de la patrie, on vous attend en Roumanie!
În piaţa muncii din fotbal şi nu numai, domină un singur sens: spre vest. Spre marile campionate, spre cupele europene. Dacă sensul se schimbă, dacă un francez sau un portughez vin în România ca să intre în Europa, înseamnă că şi fotbalul nostru îşi schimbă imaginea. Adică e mai chic.
„Am ales Steaua pentru că mă tentează să joc în Liga Campionilor”
Cyril Thereau