Experimentul Contra

Timişoara are nevoie de un antrenor principal, nu de un consilier de imagine

Contra a venit pe banca Timişoarei ca interimar. Deşi nimeni din conducerea clubului n-o formulează explicit, Contra asta reprezintă: o soluţie de avarie, după plecarea lui Petrovici […]

Timişoara are nevoie de un antrenor principal, nu de un consilier de imagine

Contra a venit pe banca Timişoarei ca interimar. Deşi nimeni din conducerea clubului n-o formulează explicit, Contra asta reprezintă: o soluţie de avarie, după plecarea lui Petrovici la „naţionala” Serbiei.

Ar putea interimatul să se transforme în mandat de tehnician? Depinde ce-şi propune Timişoara în acest sezon: să-l antreneze pe Contra pentru o nouă carieră ori să lupte pentru titlu şi pentru un loc în Europa. În ciuda victoriei cu Sportul, translarea unui jucător din teren pe bancă rămîne un experiment riscant. Ca orice improvizaţie, funcţionează pe termen scurt. Pe termen lung, vidul de putere de pe bancă ar putea destabiliza echipa.

Contra nu are licenţă Pro, dar ăsta e genul de detaliu de care nu se poticnesc şefii de club din Liga 1. De regulă, îl evită prin desemnarea unui antrenor formal, Velcea în cazul Timişoarei, şi a unui antrenor real – Velcea plus Contra plus Rotariu. „Toţi trei împreună vor lua decizii!”, a explicat preşedintele Chivorchian. Probabil, toţi trei împreună vor da şi socoteală pentru rezultate, după ce decid prin tragere la sorţi cine e de vină sau al cui e meritul.

Mai multe capete gînditoare pe bancă produc mai multe idei şi, inevitabil, mai multe scîntei. Dar Timişoara are nevoie, ca orice echipă, de o viziune tactică. De o strategie unitară şi articulată pentru întregul sezon. Nu de formule de joc şi obiective plebiscitate de la un meci la altul.

Cînd CFR-ul experimenta cu Ales Jindra – Dusan Uhrin consilier sportiv pe bancă, şefii Timişoarei au criticat zgomotos manevra. „Noi ne-am angajat un antrenor principal, nu un consilier!”, comenta Marian Iancu. De data asta, clubul bănăţean driblează regulamentele, cu pretenţia că inovează.

Contra are contract de jucător cu Timişoara. Va fi plătit doar pentru ceea ce joacă sau şi pentru munca de antrenor? Iată genul de chiţibuş birocratic în care excelează şefii de club din Liga 1, care văd în antrenorat mai degrabă un hobby decît o meserie. Numirea lui Contra şi compania reprezintă un aranjament financiar convenabil pentru conducere. Şi trebuie asumată ca atare, nu prezentată drept produsul unui „brainstorming” managerial în stil mare.

Rămîne un mister de ce n-a fost numit principal Velcea, secundul cu licenţă Pro. Contra este un lider de echipă, are popularitate, are autoritate în vestiar şi nu numai, dar n-are autoritate ca tehnician. Poate fi un bun consilier sportiv pe probleme de disciplină sau de imagine. Despre filosofia şi stilul lui ca antrenor vom vorbi cînd va fi cazul de aşa ceva. El susţine că a învăţat cîte ceva de la Ancelotti, de la Schuster şi de la Laudrup. Măcar a avut modele. Pe cînd şefii Timişoarei, blocaţi în faza de laborator a performanţei, n-au avut de la cine din Liga 1 să „fure” meserie. E singura lor scuză.