Ce-am cîştigat la Mondial

..doi, trei! Acum deschideţi ochii şi uitaţi tot ce-aţi văzut! Artificiile finalei, Bert van Marwijk smulgîndu-şi medalia de la gît, cum vezi numai la sportivii veşnic nemulţumiţi de ei din filmele chinezeşti. Uitaţi pieţele în care n-am ieşit, străzile pe […]

..doi, trei! Acum deschideţi ochii şi uitaţi tot ce-aţi văzut! Artificiile finalei, Bert van Marwijk smulgîndu-şi medalia de la gît, cum vezi numai la sportivii veşnic nemulţumiţi de ei din filmele chinezeşti. Uitaţi pieţele în care n-am ieşit, străzile pe care n-am cîntat, drapelele pe care le-am pus bine, în caz de nevoie nestăvilită de a sărbători un triumf al „tricolorilor”!
Dincolo de strălucirea Mondialului african, există nişte cifre. Care ne arată că orice vis are coordonatele lui contabile. Turneul final a costat aproximativ 6,8 miliarde de euro, cam de două ori mai mult decît a costat-o pe SUA pata de petrol din Golful Mexic. Au venit de două ori mai puţini turişti, în jur de 230.000, care au cheltuit de trei ori mai puţin decît se aşteptau organizatorii. Undeva, pe la 450 de milioane de euro.

Marele cîştig a fost, de fapt, al medicilor ORL-işti, care au prescris cantităţi record de dopuri în urechi. Al poliţiştilor din Anglia, care îl vor reprimi în rîndurile lor pe sergentul minor Howard Webb. Al olandezilor, care, de supărare, se vor dezlănţui construind sute de kilometri de autostrăzi, baraje şi alte opere de inginerie sub nivelul mării. Al românilor din Spania, emigranţi pînă la 0-0.

Ce am cîştigat noi? Dovada confortabilă, în 64 de meciuri, că fotbalul este o limbă de circulaţie universală. Noi o vorbim cu accent penal, stîlcit de intrigi, cu dezacorduri financiare, dar asta se poate repara. Ideea e să vorbim fotbal întîi corect, apoi frumos, cu intonaţie şi întorsături de balon. 

Poate au prins antrenorii şi jucătorii noştri ceva fotbal de la Mondial, aşa cum prind unii engleza din filmele americane. Poate sezonul ăsta ne înţelegem măcar la nivelul „I’ll be back” cu echipele din Europa.