Mercato pe repede înainte
Piţurcă goleşte rafturile cu jucători
„Tovarăşe Aurel, reconstrucţia unei echipe se face în cîţiva ani!”, îl anunţa Ion Alecsandrescu pe unul dintre comandanţii comunişti. Domnule Piţurcă, vorbele Sfinxului rămîn în vigoare şi după ’89. Cu toată cantitatea de transferuri şi […]
Piţurcă goleşte rafturile cu jucători
„Tovarăşe Aurel, reconstrucţia unei echipe se face în cîţiva ani!”, îl anunţa Ion Alecsandrescu pe unul dintre comandanţii comunişti. Domnule Piţurcă, vorbele Sfinxului rămîn în vigoare şi după ’89. Cu toată cantitatea de transferuri şi concedieri pe parcursul cîtorva zile, Steaua se află doar la începutul schimbării.
Clubul din Ghencea a renunţat la 18 jucători. O manevră riscantă, dar, dacă ţinem cont de cum au evoluat roş-albaştrii în retur, pare şi mai riscant ca unii dintre cei 18 să rămînă. Foarte rar cluburile occidentale aruncă peste bord atîţia saci cu nisip. Doar cînd vine un investitor cu banii şi părerile lui Abramovici, de pildă. Sau cînd echipa se află într-o criză atît de profundă încît orice şoc, orice mişcă lucrurile, într-o direcţie sau alta, e bun. La Steaua se potriveşte mai degrabă a doua situaţie. Şi probabil „curăţenia” în vestiar reprezintă şi un semnal înviorător adresat celor rămaşi.
„Lucram cu prim-secretarii de judeţe, aveam autoritate morală asupra lor”, a povestit fostul ministru al apărării Constantin Olteanu, într-un interviu acordat colegului meu Viorel Tudorache. La Steaua se lucrează mai degrabă cu liderii de sindicat pentru aducerea de jucători, pe filiera Pandurii. Şi se lucrează pe repede înainte: în mai puţin de o săptămînă a fost transferată aproape o echipă întreagă, cu portar cu tot.
Poate Piţurcă are autoritate profesională asupra conducătorilor de club din judeţe. Poate a văzut şi revăzut multe meciuri, pînă a decis că are nevoie de Angelov sau de Martinovici. O echipă se naşte întîi în capul antrenorilor. Acolo se lămuresc criteriile după care tinerii din lot sînt înlocuiţi de alţi tineri, iar bulgarii – de alţi bulgari.
Nu e primul flux masiv de jucători la Steaua. Pe vremurile lui Alecsandrescu şi Olteanu, s-au rulat şi cîte 53 în trei ani. În ultimele sezoane, Steaua a mai cumpărat la pachet fotbalişti mulţi şi scumpi, dar i-a folosit mai mult pe post de ţapi ispăşitori decît de titulari. Acum, nu frapează valoarea în bani a transferurilor. Ci cantitatea, diversitatea şi viteza cu care se efectuează. Şi faptul că achiziţiile sînt decise de antrenor.
Iată marea noutate. Oricine e la curent cu peripeţiile Stelei s-ar întreba: cît va ţine minunea? Cît va dura pînă se va reveni la vechiul tipar? Schelăria vastă proiectată de Piţurcă are o temelie mai crocantă decît hîrtia de orez. Şi s-ar nărui, ca un castel de cărţi, la prima adiere dinspre loja oficială.