Bute

Pe cine a mai bătut Bute? Pe un mexican care s-a poziţionat, în urma unei erori de calcul mental, în raza unei „lovituri perfecte”. Andrade a servit doar ca material didactic, expus furiei românului de a pune lucrurile la punct […]

Pe cine a mai bătut Bute? Pe un mexican care s-a poziţionat, în urma unei erori de calcul mental, în raza unei „lovituri perfecte”. Andrade a servit doar ca material didactic, expus furiei românului de a pune lucrurile la punct între el şi el însuşi. „Ăsta e adevăratul Bute!”. Ăsta şi nu cel căzut la podea, în meciul de acum un an. Mexicanul nu contează, bursa de un milion de dolari intră la cîştiguri colaterale. Nu contează nici centura ochioasă ca un ornament de Crăciun.

În primul meci, românul a dat 200 de lovituri şi a încasat 175. Carnea nu simte diferenţa. Ăsta e adevăratul box: corzi pe care sîngele învinşilor nu se deosebeşte de al învingătorilor. Ghirlande forjate cu diamante fac parte din alt spectacol. De data asta, la Quebec, Bute a dat „lovitura perfectă” şi a încheiat socotelile cu „acele clipe agonizante”, cînd a crezut că nu se mai ridică.

„Boxez pentru români!”, a spus. Pentru el şi numai pentru el sînt antrenamentele cu interdicţie la sticla de apă. O viaţă de campion presupune astfel de exerciţii de cruzime faţă de sine. Dar nu obligă la generozitate faţă de alţii. Bute s-a răfuit cu demonii lui, la celălalt capăt al lumii, şi, undeva între somn şi veghe, ne-a pus sub pernă o victorie. Pentru români, contează. Sau ar trebui s-o facem să conteze.