Eroina fără personaj

Mihaela Buzărnescu nu are nevoie nici de scena, nici de blitzurile, nici de costumele Serenei pentru a răvăşi publicul de la Roland Garros. Ea joacă tenis, atât

Toate privirile, pe Simona. La Mihaela trebuie să ne uităm cu coada ochiului. Ca la un gând care se plimbă de capul lui, în câmpul vederii periferice. Victoria în faţa Svitolinei, numărul patru mondial, reprezintă cea mai mare surpriză a Roland Garros-ului de anul ăsta.

Nici dacă erai scenarist la Hollywood n-aveai cum să prevezi un astfel de sportiv, cu o astfel de traiectorie. Buzărnescu a urcat într-un an în topul WTA peste 500 de locuri, cu o viteză ştrengărească, de parcă s-ar fi cocoţat pe gardul unei grădini interzise. „Optimile” unui turneu de Grand Slam îţi dau suficientă altitudine cât să te uiţi în urmă şi să-ţi aminteşti cum te-ai urcat acolo. E un moment preţios, în care te poţi face şi văzut, şi auzit mai bine.

FRT ghiceşte viitorul
Tatăl Mihaelei n-a ratat ocazia să-şi exprime din nou păsul legat de Federaţia Română de Tenis. Anul trecut, fiicei sale i-a fost refuzat un wild-card la Openul de la Bucureşti, spune domnul Buzărnescu, pentru Fanatik.ro. Daniel Dobre, director tehnic al FRT, i-ar fi răspuns: „E bătrână, ce performanţe mai poate ea să facă?”.

Clarvăzătorul Dobre a lucrat în complexul de agrement al lui Dinu Pescariu, a antrenat-o pe Alexandra Dulgheru şi, pentru câteva luni, a fost antrenor secund al Simonei Halep. Acum s-a întors la Federaţie, în staff-ul tehnic. Poziţie în care i-a revenit vizionara misiune de a face pronosticuri despre rezultatele Mihaelei Buzărnescu.

Contemporani cu pariurile
Tatăl sportivei de 30 de ani prezintă FRT ca pe un cuib de rea-voinţă şi de invidie, „un grup restrâns care nu se bucură”. Din afară, se vede doar un cuib de chibiţi, care încasează anual 1,2 milioane de euro, bani publici, pentru a-şi da cu presupusul înaintea turneelor WTA. În prezent, finanţarea de la Ministerului Sportului e suspendată, după ce Cosac a forţat regulile pentru a-şi asigura propria realegere.

„Am convingerea că fetele sunt la un pas de performanţă la acest Grand Slam”, declara Cosac, „contemporanul lui Halep”, înaintea startului la Roland Garros. Nu sunt la un pas, sunt acolo. Şi nu prin graţia federală, ci prin forţe proprii, fără excepţie. De câte ori apare o poveste de succes în tenisul nostru, Federaţia joacă, în cel mai bun caz, rolul mamei vitrege.

Triumful tenisului
Nimic nou în relatarea lui Mihai Buzărnescu. Deşi nu sprijină sportivii nici măcar moral, FRT insistă să se acopere cu laurii lor şi să danseze ca paparudele pentru a chema ploaia de trofee.

Ceea ce aduce nou povestea Mihaelei e simplitatea. Tenisul pe care îl joacă nu mai pare sportul acela scump şi sofisticat, care necesită armate de tehnicieni, preparatori, psihologi, agenţi de PR, consilieri de umbrelă şi cărăuşi de prosop. E tenis şi atât. Adică revine la condiţia lui imaterială de joc. Rachetele ei nu sunt ultimul răcnet al tehnologiei, fustiţa e fustiţă, nu costum de supereroină, care luptă la baionetă pe retină. Mihaela e antrenată de tatăl ei, profesor la Liceul „Mircea Eliade” din Bucureşti, nu de vreun guru al zgurei. A fost accidentată trei ani, a rămas cu dureri la genunchi.

Presa internaţională i-a găsit un fel de poreclă, o numeşte „doctor”, pentru că are doctoratul în sport. Pentru public, nu e de-ajuns că Buzărnescu există, trebuie să fie şi inventată. Îi trebuie un profil, un personaj. Numele ei e complicat de scris, exotic de pronunţat şi cine ştie dacă rentează să-l ţii minte pe termen lung.

Dar, dincolo de show şi de palpitaţiile sale de suprafaţă, gândul ăsta invincibil a prins gustul orizontului, la marginile vederii noastre: tenisul a rămas tenis, o rachetă, fileul sau peretele, cineva care să creadă în tine. Nimic mai mult. Industria adiacentă, cu şcolile, academiile, federaţiile, clasamentele şi prejudecăţile ei statistice, e doar o iluzie optică. Iată că nu e neapărată nevoie de tot acest harnaşament aurit, de toată caravana cu aplauzeMar. Calul năzdrăvan ştie şi singur, şi şchiopătând, drumul până la tava cu jăratic.