Corporaţia papă alocaţia

Tot de la UEFA îşi ia salariul şi Burleanu. E angajat ca pictor impresionist de procente, grafice şi legitimaţii de jucător

Pe lângă banduliera cu dezvăluiri „din lumea capitalului”, glonţul de argint al lui Răzvan Burleanu, în campania de realegere, a constat, se ştie, într-o modificare de regulament.

Orice candidat la şefia Federaţiei trebuie „să fi îndeplinit un rol activ în cadrul fotbalului asociaţie”, pentru cel puţin doi ani, din ultimii cinci. Un „rol activ”, adică a fost fie jucător, fie oficial FRF, LPF, AJF sau AMFB. Cum Ionuţ Lupescu a lucrat la UEFA, în ultimii şase ani, s-ar fi împiedicat de acest punct h, din articolul 50 din ROAF. Dar, după verdictul Curţii de Apel, modificarea încă aşteaptă avizul MTS.

Un alt argument electoral al lui Burleanu: fotbalul are nevoie de manageri pricepuţi, nu de „talibani”, adică de foşti fotbalişti. Deşi poţi să fii şi una, şi alta. Sau nici una, nici alta.

Finanţatorii de la Nyon

Managementul federal din ultimii ani a pendulat între negare şi dezminţire. Anul trecut, Răzvan Burleanu punea pierderile de peste 5 milioane de euro, care apăreau în bilanţul pe 2016, pe seama „reglementărilor contabile în vigoare”. Nici bilanţul pe 2017 nu arată însă prosper. Conform Ziare.com, în jur de 45 la sută din veniturile FRF reprezintă ajutoare şi subvenţii de la FIFA şi UEFA.

Managementul FRF a atras sponsorizări de 2,1 milioane de euro şi publicitate tot de 2,1 milioane de euro. Puţin, foarte puţin, în comparaţie cu finanţările de la forurile internaţionale: 8,5 milioane de euro. În această sumă intră „ajutoarele şi împrumuturile nerambursabile”, de 6,5 milioane de euro, plus drepturile TV pentru preliminariile CM 2018, 2 milioane de euro.

Din ajutoarele de 6,5 milioane de euro, scrie sursa citată, 3,8 milioane de euro s-au dus pe salariile angajaţilor FRF. Printre alţii, preşedintele Burleanu, secretarul general Vişan şi secretarul general adjunct Bodescu au fost plătiţi din aceşti bani. Tehnic vorbind, Burleanu însuşi e angajat al UEFA. O fi avut el rol hiperactiv, chiar surescitat, în Casa Fotbalului, dar remuneraţia şi-a luat-o de la Nyon. Nu doar primele de fruntaş pe ramură, ci şi salariul.

Talibanii cifrelor

Într-un drept la replică transmis Prosport.ro, FRF contestă termenul „ajutoare”, deşi acesta apare în propriile documente. Ceea ce nu contestă e că aceste „ajutoare” au fost utilizate pentru plata salariilor.
Conform site-ului federal, UEFA „va suplimenta sprijinul financiar”, după ce a constatat „creşterea numărului de jucători legitimaţi şi /sau practicanţi”. Acum, să nu vă închipuiţi că forul european a numărat fotbaliştii din România. Se bazează pe statisticile trimise de FRF, care, la rândul ei, se bazează pe statisticile trimise de AJF-uri.

În toamnă, Răzvan Burleanu anunţa triumfal, într-o broşură lucioasă, „o creştere cu 271 la sută” a numărului de jucători, în ultimii doi ani. Ceva de speriat, nu? S-au minunat şi şefii din fotbal de aşa aritmetică distractivă. „Au numărat un copil de trei sau patru ori”, a comentat preşedintele AJF Vrancea, citat de Ziare.com. De câte ori se înscria juniorul într-o competiţie sau într-o preselecţie, era listat de FRF. Sau, dacă era legitimat şi la club, şi la liceul sportiv, era numărat de două ori.

Birocraţie cu picioare de lut

Iată posibile explicaţii pentru că fotbalul nostru a „explodat” pe hârtie. Când numărul de echipe scade, când Federaţia trimite juniorii acasă şi închide centrele de excelenţă, e greu de crezut că numărul de jucători se dă peste cap şi creşte invers proporţional cu restul domeniului.

Burleanu procedează ca şefii de C.A.P. pe vremuri. Raportează producţii-record de floarea-soarelui, deşi uleiul nu e de găsit în magazine. Se dă numai pe cartelă. Pe aceste păcăleli în stil colhoznic ar trebui să se bazeze, în opinia lui Burleanu, sănătatea economică şi morală a fotbalului nostru.

„Rolul activ” în FRF presupune să deformezi realitatea din teren, să mătrăşeşti contextul, să măsluieşti date şi să minţi sistematic UEFA. Dacă Federaţia era o primărie şi plătea din fonduri europene salarii, nu lucrări de canalizare, cazul ar fi fost penal. Aşa, pentru că FRF e ONG, iar Burleanu, simţindu-se tutore, bea şi mănâncă alocaţiile juniorilor, cazul e banal şi insolubil.