Legea pumnului politic

Deputatul Cîtea, şeful FR Box, ameninţă MTS cu „instituţiile de control”, îl laudă pe Burleanu şi îi critică pe contracandidaţii lui Alexandru Dedu

„Din fericire, eu fiind şi parlamentar, am lucrat la o lege anul trecut, care din nefericire Preşedinţia ne-a returnat-o… Este la Senat şi sperăm să treacă foarte repede… Este vorba despre ordonanţa 38, aşa se numeşte, care modifică Legea 69, Legea sportului… Deci ce urmărea ea? Practic, modalitatea de finanţare şi ce poate fi finanţat, reglementat prin această lege, de unităţile administrativ-teritoriale…”

Ilegale, dar subţiri
Micul Demostene de mai sus se numeşte Vasile Cîtea, deputat PSD de Iaşi şi preşedinte al Federaţiei Române de Box. A fost invitat să se desfăşoare într-o emisiune Sptfm.ro. În mod normal, legal, Cîtea n-ar trebui să ocupe ambele funcţii. FRB primeşte recunoaştere şi finanţare de la stat pe baza unui statut în care scrie că e persoană juridică „apolitică”. După ce-a fost ales în Parlament, Cîtea trebuia să opteze: ori centrează, ori dă cu capul. La fel, şeful FR de Tenis de Masă. „Domnul Romanescu, care din fericire este soţul doamnei Romanescu, este deputat, este în aceeaşi comisie cu mine, de Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport”, spune Cîtea, în emisiunea citată.

Legea de modificare a Legii sportului a fost respinsă pentru că încalcă alte legi. „Din nefericire, aşa cum am spus, sunt trei articole care au fost… n-au fost de acord cei de la Preşedinţie… Sunt extrem de subţiri ca şi conţinut din ceea ce conţinea…” Unul din articole prevedea că structurile sportive, publice sau private, pot folosi gratuit bazele sportive. Adică echipa lui Becali poate folosi gratuit Arena Naţională, de pildă. „Decât să se degradeze, să stea un stadion închis…” oftează domnul Cîtea.

Meciul Sport – Sănătate
Cât despre dispariţia pragului alocat pentru sport din bugetul local, domnul Cîtea are o întreagă poveste. Care începe, inevitabil, cu: „A venit cei de la Consiliul Concurenţei”. Le-au zis: „Domnilor, dumneavoastră veţi cere minim cinci la sută, va veni Învăţământul şi vor spune că vor şi ei minim opt la sută, va veni şi Sănătatea şi vor vrea zece la sută. Şi noi nu ştim care sunt priorităţile la primăriile respective”. Priorităţile pe plan local, se ştie, sunt o adevărată loterie.

Bombonica guvernării
Alte gânduri ale şefului de la Box, despre popor: „Noi, românii, ne-am înrăit foarte tare, ne separăm, ne duşmănim, nu ştim să mai fim solidari, nu ştim să mai fim empatici unii cu alţii”. Adică să ne empatizăm reciproc. Şi ar mai fi un necaz: „Toţi românii care pleacă afară, nu toţi, mulţi dintre ei încep să blameze ţara asta”, reclamă domnul Cîtea. „E o ţară care noi am făcut-o să fie aşa. Noi am stat în genunchi, noi ne-am predat, ca să spun aşa, pentru foarte puţin, pe termen scurt, şi astăzi plătim aceste costuri când am realizat că de fapt bombonica aia colorată nu era bună, era foarte otrăvitoare…”

Linia care mişcă lucrurile
Printre aceste reflecţii despre alimentaţia emoţională la români, domnul Cîtea strecoară şi mesaje spre MTS. FR de Box are o datorie către minister, de aceea federaţia nu mai primeşte finanţare de aproape doi ani. Domnul Cîtea, inventatorul Europenelor de „seniori sub 22 de ani”, are încredere în miniştri, „doamna, domnişoara Bran va reuşi să impună o linie în care să se mişte lucrurile”. Dar n-are încredere în funcţionarii din MTS. Şi anunţă care este „ultima redută care se va întâmpla”, „sigur va fi un mare deranj în minister…” „Am o soluţie, practic de sesizat o instituţie de control financiar, care în calitate de parlamentar voi face această solicitare”.

Să recunoaştem că a fost finuţ, pentru un cap al boxului. Nu amestecă sportul în politic. Loveşte sub centură, dar cu instituţiile statului, nu cu pumnul. Vasile Cîtea a transmis şi mesaje legate de alegerile la FRH şi la FRF. L-a lăudat pe „domnul Burleanu”, „a făcut o campanie profesionistă”. Nu crede că „vor fi mari schimbări”. A criticat faptul că Alexandru Dedu are contracandidaţi. „La handbal s-a muncit foarte mult. Competiţia este binevenită, dar nu ştiu dacă merită actualul preşedinte, după toate eforturile şi situaţia care a fost, adică săracul… A făcut ceva, a împins lucrurile înainte”. S-a muncit, tovarăşi! Rămâne de văzut dacă s-a muncit din fericire sau din nefericire. Ruşine, Narcisa Lecuşanu! Ruşine, Robert Licu! Întinaţi forţa călăuzitoare a inerţiei!