Extraordinara mărire de tenis

Nu contează că s-a încălcat legea la alegeri, spun şefii din FRT, în conflict cu MTS. Contează că au încălcat-o mai mulţi, în grup organizat. Legea e în minoritate

„În ansamblu, 2017 este cel mai bun an din istoria Federaţiei Române de Tenis”, spunea George Cosac, şeful FRT. A invocat performanţele sportivilor români, pe care i-a sprijinit, se ştie, în aceeaşi măsură în care le-a sprijinit şi pe surorile Williams. În realitate, pentru instituţia pe care o conduce Cosac, 2017 a început la tribunal şi s-a sfârşit la tribunal. Iar 2018 continuă la tribunal.

Ministerul Sportului a decis să suspende finanţarea FRT, „motivat de faptul că hotărârile Adunării Generale au fost luate cu încălcarea Actului Constitutiv al Federaţiei Române de Tenis”. Adică realegerea lui Cosac a fost făcută prin încălcarea regulilor FRT. Ministerul susţine că au drept de vot doar 53 de cluburi, conform datelor din registrul sportiv.

Cosac vorbeşte despre sute de membri afiliaţi, MTS habar n-are despre mărirea tenisului din ultimii ani. În primăvară, când a început scandalul, pomenea despre 369 de cluburi: „Vrem ca toată lumea să aibă drept la vot, un drept constituţional”. În toamnă, şeful FRT lăsa de la el şi convoca la Adunarea Generală 172 de cluburi.

Asociaţie de proprietari de rachete
Judecând după statisticile Federaţiei, tenisul românesc va avea curând mai multe cluburi decât sportivi profesionişti. Clasamentul masculin, seniori, numără 164 de jucători, care au participat la cel puţin o competiţie anul trecut. Iar clasamentul feminin, 128 de jucătoare, inclusiv Halep şi compania din Top WTA. În total, în România există în jur de 2.000 de jucători legitimaţi, inclusiv copiii, juniorii şi veteranii. Revin mai puţin de zece sportivi fiecărui club, dintre sutele de cluburi listate de Cosac.

„Cluburi de apartament”, cum le-au botezat cei de la „Libertatea”. Dacă mai dura câteva luni caramobolul pentru putere la vârful FRT, urmau să fie luate în calcul şi cluburile din debara sau de pe balcon.

„Vor exista procese”, spune Cosac, adăugând că va da Ministerul în judecată. A precizat că sunt „în aceeași situație” peste 20 de federații olimpice. Iată un posibil criteriu, pentru noua împărţire banilor în sport: să primească finanţare doar cine nu încalcă legea.

Tatăl pârâcioşilor
În scrisoarea deschisă către ministrului Sportului, Cosac îşi pârăşte rivalii din Federaţie. „Domnule ministru, ştiţi că….” unii au candidat la funcţii de conducere în FRT şi nu au fost aleşi? Ceea ce spune totul sau aproape totul despre ei. Iar dacă au fost aleşi, asta nu înseamnă nimic. Nu garantează altitudinea morală. Cutare a ocupat, la un moment dat, postul de vicepreşedinte al FRT. „A fost bine că a încasat câteva mii de euro pentru participarea la sedinţe şi pentru excursii prin ţară, în urma votului unor oameni pe care îi contestă acum?”. Iată informaţii interesante, în caz că vă întrebaţi unde se duce milionul şi ceva de euro, virat anual de Minister. „Oare ce caracter are şi el?”, se miră Cosac.

Cât despre calitatea votanţilor, preşedintele reales nu se cramponează de litera legii. „O eroare birocratică” nu poate stăvili spiritul majoritar. Nu contează cine are dreptul legal să decidă soarta FRT, câtă vreme membrii cu drept de vot reprezintă mai puţin de „10 la sută dintre membrii existenţi şi interesaţi de tenis”.

În scrisoare, Cosac îi acuză pe contestatarii lui că vor desfiinţarea FRT. Şi îl sperie pe ministrul Sportului că „va rămâne în istorie ca ministrul care a contribuit la înmormântarea FRF”. Pentru Marius Dunca, aflat de vreun an în căutare de realizări, perspectiva asta, mai ales prima parte a ei, s-ar putea dovedi tentantă.

În ciuda tonului oţărât-funebru al lui Cosac, cu sau fără Federaţie, tenisul românesc se va descurca la fel ca până acum. Va trăi din visurile copiilor şi din banii părinţilor. Totuşi, după tragica pierdere a creierului deconturilor, după destructurarea leagănului democraţiei de scara blocului, cineva va trebui să se sacrifice şi să stea în gheretă, să vândă biletele la Cupa Davis şi Fed Cup.