Apocalipsa după supravieţuitori

Cum să renunţe FRF la secretarul Bodescu? Ar pierde şansa să descopere ce-a ascuns pisica lui Nostradamus şi fotbalul

„Eu ce spun aia se întâmplă, exact ca Nostradamus!”, aşa şi-a justificat Gabriel Bodescu, secretarul general adjunct al FRF, obscenităţile din conversaţia cu secretarul Ligii. Este un har, dar şi un blestem, vorba aia. Numai în mintea lui Bodescu să nu fii. E ca şi cum s-ar uita tot timpul la filme pentru adulţi. Cel puţin aşa reiese din versetele sale de pe Facebook. Aşa îi vin lui revelaţiile, în variante interzise minorilor. Nimic de făcut.

Scoase din context, vulgarităţile îşi pierd, desigur, prestanţa profetică. Dar, citite la un loc cu restul conversaţiei de pe Facebook, devin imagini vizionare. Nu e vorba despre sfârşitul lumii, al treilea război mondial sau returul cu Polonia. E vorba despre răfuiala dintre birouri.

Vine valul, îi ia „calul skiop”
Bodescu îl avertizează pe Justin Ştefan să schimbe tabăra. Trânteşte o trivialitate, dar simţită, „Sincer!”, din suflet, cu intenţii bune. De altfel, şi precizează: „Tot ce am scris, am făcut-o în calitate de prieten”. Că dacă vorbea în calitate de duşman, lăsa deoparte menajamentele. Îi spunea direct, neaoş, în limba de lemn, că şi-a implementat aiurea anumite părţi ale corpului.

După ce-i descrie plastic situaţia în care se află, Bodescu îl sfătuieşte pe Ştefan să se repoziţioneze cu respectivul organ pe direcţia FRF. Îi dă şi argumente: „Doar RĂZVAN BURLEANU”, „Să candideze corifeii, că-i bate ca pe preşuri”. Sau cheamă un bodyguard. „Corifeii”, desigur, înseamnă membrii Generaţiei de Aur. Dar „preşuri”? La ce se referă? Sigur nu la echipele de juniori din Liechtenstein.

Federaţia postfotbal
Mai departe, apar imagini cu pneuri găurite în derivă pe o apă incontinentă şi un „cal skiop”, pe care mizează Justin Ştefan. Poezie-n pixeli. „Eşti prea inteligent să nu vezi care e fluxul”, remarcă Bodescu, în calitate de consilier profesional. La vârful fotbalului, inteligenţa se măsoară după durata petrecută în funcţie. Cu 24 de ani în fruntea FRF, Mircea Sandu are de departe cel mai longeviv IQ. E Honoris Causa al Academiei de batiste şi ţambal. Actualul şef încă n-a trecut Bac-ul, doar a luat faţa camerelor video din sala de clasă.

Să părăseşti corabia nu e instinct de conservare, ci travaliu intelectual. „Vine Apocalipsa peste nostalgici”. Încălecând pe ROAF, Burleanu va trâmbiţa în zările Adunării Generale. Va mătura concurenţa din cale, înarmat doar cu bătătorul lui plenar, cu detergenţi pentru covorul roşu de la TAS şi un aspirator de maşină fabricată în Germania.

Aici profeţia e neclară, „preşurile” lăsând loc la multe interpretări tehnico-tactice, după meci. Apoi, odată trecute zilele mâniei regulamentare, federalii vor ara câmpul Armaghedonului cu un plug triumfal, tractat de fotbalişti, după care vor semăna gazon sintetic, mentă şi postaci, supravieţuind astfel fotbalului.

Cu preşul, la Parchet
Printre cauciucuri şi inundaţii, Bodescu strecoară mesaje codate ca ursul: „O să se audă curând un zumzet metalic! Şi nu de zurgălăi!”. De fapt, FRF şi LPF nu se luptă pentru supremaţie. Se luptă să fie ultimele la coadă la Parchet. Şi una, şi cealaltă au presimţiri penale. Pentru asta nu le trebuie cine ştie ce aptitudine paranormală de a detecta comorile pisicilor.

Bodescu prevesteşte, cu delicii auditive, anchetarea caprei ispăşitoare a vecinului.

Iată suspansul veritabil, iată duelul: „Voi primii!”. Şi unii, şi alţii s-au cocoţat pe culmile politeţii, să nu-i ia „fluxul”. Fiind astfel elevaţi, la lectura pronosticurilor lui Bodescu, oamenii de fotbal şi-au dat peste cap ochii de pension şi au exclamat: „A spus cuvântul greşit cu „P”!”. Altul decât „primă”.

„Doar Burleanu” a atras atenţia că nu el e muza inspiraţiilor futuriste ale secretarului, acestea sunt „o iniţiativă personală”. „Sunt surprins şi consternat”, evident, pentru că el n-are darul. A zis că „dezavuează” versetele subalternului. N-o fi Burleanu muza, dar măcar ştim de la cine a învăţat Bodescu să vorbească urât.