Parfum!

Meciul cu Franţa anunţă un turneu final frumos pentru echipa noastră

Surprinzător, Iordănescu s-a ţinut de cuvânt şi a atacat Franţa. Chiar dacă asta a însemnat normă dublă pentru fiecare tricolor, dublă alergătură, dublu rol. Primul şut pe poartă a fost al nostru, prima ocazie, la fel. Le-am cântat „Deşteaptă-te, francezule!”, cineva trebuia s-o facă şi pe asta, să-i dezmeticească pe cocoşi, din puful de favoriţi.

România a jucat de la egal la egal în meciul de deschidere. A marcat.. A făcut faţă mai bine presiunii. A onorat ocazia istorică de a evolua în centru unui continent de priviri. Şi nu doar pentru că am fost outsideri. Am avut ce ne-a lipsit de atâtea ori, încât nu mai ştiam că-l avem: curajul. Iar francezii, de pe teren şi din tribune, au descoperit uluiala.

O ţară întreagă aştepta ceva de la „tricolori”. Un motiv să ţină fruntea sus. A primit mai mult, un motiv să spere.

Orice plănuieşte selecţionerul pentru următorul meci, să nu schimbe iconiţele.