Cad măştile lui Paszkany
Nu mentalitatea fotbaliştilor e anchetată pentru ruina CFR Cluj, ci mentalitatea de tunari a patronilor

Arpad Paszkany are din nou motive să-şi mute echipa în alt campionat, unde are parte de atenţia cuvenită unui investitor. El a sunat din clopoţel încă din 2010 să vină DNA. Şi, după şase ani de aşteptare, a venit DIICOT-ul.
„Ar fi bine ca anumite organe ale statului să se implice. Am dreptul să cred că se umblă din nou la butoane”, spunea patronul de la CFR Cluj. Acum înţelegem toată ironia acestor acuzaţii, lansate după un meci cu Oţelul, o altă victimă a insolvenţei, noua reţetă de profit din Liga 1. Conducerea CFR este anchetată de procurori pentru constituire de grup infracţional organizat, delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, între anii 2008 – 2011.
Arpad „Offshore” Paszkany
Paszkany şi preşedintele Iuliu Mureşan sunt bănuiţi că, în timp ce strigau „Hoţii!”, îşi jefuiau clubul de 8,5 milioane de euro, bonus din Champions League. Din scenariul de western corporatist, nu lipsesc offshore-urile, specialitatea casei. În 2014, printr-un offshore din Malta, a ajuns Paszkany să controleze afacerea drepturilor TV pentru Liga 1. În 2015, după intrarea în insolvenţă a CFR Cluj, pe lista principalilor creditori ai clubului a apărut un offshore cu sediul în Seychelles.
Pe lângă scutiri de taxe, offshore-urile aduc şi scutiri de identitate. Paszkany s-a folosit de această mască şi în alte afaceri ale lui, nu numai în fotbal, scrie presa clujeană. Cu numele mai apărea doar pe lista cu sponsori ai campaniilor electorale. În rest, prefera porecle cu „Ltd” în coadă. 20 de percheziţii au efectuat procurorii, pentru a desluşi carnavalul de firme, în care s-au rătăcit banii de la UEFA.
Stăpâni pe plantaţia cu datorii
Insolvenţa şi paradisul fiscal au adus purgatoriul la CFR. În ultimii ani, echipa care a ţinut fruntea sus pe marile arene europene a fost îngenuncheată de propriii şefi. Pe jucătorii care ameninţau că depun memoriu la Ligă, Mureşan îi liniştea cu o penalizare de 25 la sută din salariu. Aşa funcţiona fosta campioană a României: cu presiunea conducerii şi presiunea atmosferică.
În condiţiile astea, CFR a luat Cupa, „un pansament moral”, cum a spus Mureşan. Da, un pansament peste o rană financiară care nu se trage de la fotbal, ci din birouri. Acum un an, în momentul intrării în insolvenţă, CFR Cluj avea datorii la peste 100 de fotbalişti şi antrenori. Echipa pierdea puncte pentru că şefii aveau mentalitate de jupân, nu pentru că jucătorii n-aveau mentalitatea de câştigător.
Milionarul versus Gicu
Cele 11 milioane de euro, datorii la stat, au fost şterse prin amnistia fiscală din vara lui 2015. Paszkany susţinea, oricum, că datoria la Fisc era o „glumă proastă”, pusă la cale de „un Gicu de la Bucureşti, de la ANAF”. Nu era prima oară când patronul CFR Cluj insista să îngroaşe rândurile martirilor panamezi, prigoniţi de legea obtuză din România. Statul era de vină că nu găsea cumpărător pentru un club care în acte nu arăta a companie, ci a colonie de termite.
Paszkany are ocazia să se declare din nou victimă a lui Gicu maleficu’, de data asta de la DIICOT. „E foarte greu ca o echipă să se autofinanţeze”, aşa explica patronul agonia din bugetul CFR. Totuşi, echipa din Gruia trecuse greul. După grupele Ligii, se putea autofinanţa şi rezista în elita campionatului intern. Dar Paszkany, Mureşan şi anturajul contabil s-au mulţumit cu puţin. De dragul „tunului”, şi-au dezmembrat armata multinaţională, care le-a procurat notorietate şi bani gheaţă.
Ca orice poveşti, şi poveştile de succes din fotbalul nostru încep idilic. Rând pe rând, sfârşesc cinic. „Şi-a încălecat patronul-creditor pe-o şa, şi-a luat banii de la UEFA aşa”. Aşa, adică fie pe toţi deodată, ca Bucşaru, fie în formă continuată.