Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
Cifre, nume, chipuri

La meciul Islanda – Argentina, din faza grupelor, scor 1-1, s-au uitat 201.000 de islandezi, adică 60 la sută din populaţia ţării, de 307.000 de locuitori. Mai mult, scrie Hollywood Reporter, citând televiziunea naţională de la Reykjavik, cei care au […]

...

Cupa celor umili

Zlatko Dalici nu va antrena Barcelona sau Real Madrid, deşi susţine că ar câştiga un sac de trofee în Champions League. Selecţionerul Croaţiei nu este un brand, iar asta nu e tocmai o fericire pentru marketingul marilor cluburi.

După cum […]

...

A cui este această Franţă?

„Cu capul în stele”, aşa a titrat L’Equipe, pe prima pagină, după calificarea Franţei în finala Mondialului. „La porţile Paradisului”, a scris Le Parisien. „Tot nu suntem campioni”, a venit contrapunctul dinspre Didier Deschamps, după victoria muncită, 1-0, din semifinala […]

...

Ireversibil

„Am cerut contractele fotbaliştilor de la LPF şi de la FRF. Nu au vrut să răspundă la solicitare şi atunci m-am dus cu Garda peste ei şi le-am luat”. Se întâmpla în 2005. Cel care povesteşte este Sebastian Bodu, pe […]

...

Franţa – Belgia, balşoi spectacol

Între noi, europenii, acum. În prima semifinală mondială, Franţa întâlneşte Belgia: două ţări vecine, prietene, care fac bancuri una despre alta. „Le Parisien” o numeşte relaţie de dragoste-ură: se iubesc, dar se tachinează.

De ce nu mănâncă belgienii covrigi? Nu […]

...

Să vină fotbalul la derby!

Acest articol, o premieră pentru presa online, a fost scris împreună cu cititorii, în urma unei invitaţii lansate pe blogsport.ro. Vă mulţumesc şi vă aştept şi data viitoare!

Permalink to Să vină fotbalul la derby!
vineri, 4 martie 2016, 11:53

Iată articolul în forma finală:

După primul duel al săptămânii, impresia e că marile rivale s-au concentrat la maximum pentru un egal. Şi că mai trebuie să strângem fotbal, pentru a avea cu ce umple ditamai Arena Naţională, în caz că e redeschisă.  Aşa, chiar şi stadionul din Groapă, nostalgic şi ursuz, a părut prea mare pentru valori atât de modeste.  Numai tribunele au avut lumina şi temperatura derby-urilor de altă dată. Păcat că Steaua şi-a pierdut din vedere al 12-lea jucător!

Aparenţa epică e asigurată, cumva, dacă privim imaginea de ansamblu.  Avem parte de un derby de România cu două reprize de 90 de minute fiecare şi pauză de trei zile între ele. Aşadar, prima repriză a fost dietetică spre slabă, de testare, de experimente prudente. Spectacolul a reprezentat ultima grijă a celor doi antrenori şi, uneori, a arbitrului. Şi Rednic, şi Reghecampf au făcut economie de forţe şi de îndrăzneli tactice.

Diferenţa de preţ dintre cele două loturi sare în ochi doar pe hârtie. Dinamo s-a întărit cu jucători liberi de contract, Steaua a târguit piese de bază şi de colecţie. Dar, măsurate faţă în faţă, cele două garnituri, una gratis, una premium, s-au dovedit a fi la aceeaşi înălţime. Fără nici o vale de potenţial între ele. Fără scântei. Fără idei. Nimic electrizant.

Noul sistem de campionat are bune intenţii pentru spectatorul de fotbal.  Cine-ar fi crezut că intenţiile astea pavează drumul spre marea plictiseală?  Spre acest 0-0 şi mincinos, şi neputincios. Steaua a avut momente când a dominat meciul. Dar lipsa de omogenitate, lipsa de formă şi, hai s-o zicem direct, lipsa de talent au diluat jocul campioanei. În locul vitaminelor de Champions League, echipa lui Reghecampf s-a blindat cu soluţii de zona crepusculară. Tade? Chipciu? Tamaş? Filip? L-au forţat pe Cojocaru să-şi poarte tot meciul povara dintre umeri: capul.

Iar mânjii, „bizonii” şi prim-balerinii lui Rednic au avut mai degrabă noroc decât avânt. Şi-au întrebuinţat colţii cât să smulgă o remiza albă, nu glorie alb-roşie. Într-un fel, asta a fost surpriza meciului din Groapă. Faptul că improvizaţia cu umbre chinezeşti şi reduceri româneşti, ticluită de Rednic, a ţinut piept unei trupe procesate ştiinţific pentru scenele europene. Întrebarea e: poate Dinamo mai mult? Pentru că Steaua da, poate, şi-a împărţit dedicaţia cu virgule contabile. Şi-a lăsat spaţiu pentru manevre în primul „11”.  Una dintre cele mai spectaculoase secvenţe din transmisiunea TV a fost cea cu Popa, Pintilii şi Stanciu pe banca de rezerve.

Dar Dinamo are vreun as în vreo mânecă debutantă, vreo armă odihnită? Va arăta Dinamo altfel la meciul de duminică? Sau, epuizată în tranşeele rezistenţei, va transla în careu autocarul, cu tot cu oglinda oglinjoară în care se admiră Rotariu? Rednic decide dacă vom vedea un meci sau încă o repriză de şuturi la perete. Cert, meschinăria se va plăti mult mai scump în actul al doilea, din Liga 1. Echilibrul somnifer din primul act se va rupe, sub presiunea luptei la titlu. Duminică, există şanse să se joace şi fotbal la derby. Cine nu se trezeşte nu câştigă! Pînă atunci, visăm din amintiri.

Au contribuit: Maria, alex, vali, Benise, cainerrosu, ciupi, Fosta rezidenta (din Buzau), Andrei, faxx, Catalin, vlad, bytza 7, Alex, der_grosse, aldo_m, nasteaua, utraian, Ionut, tisi, Mrr, johnneil, fgh, gogu, aham, dan, george, Micu Francisc

Comentarii (54)Adaugă comentariu

Ionut (2 comentarii)  •  6 martie 2016, 13:52

... ca echipa Strâmb - si ieftin - încropită să rămână până la urmă în picioare, păstrându-și șanse reale (un egal cu gol marcat pe teren neutru, la Pitești, cu vreo 2000 de ultrași dinamoviști, care fac mai mult decât miile de spectatori steliști-piteșteni, e realizabil) pentru retur! Derby-ul în sine n-a fost la nivelul celor mai de jos derby-uri din istorie, dar nici - pe departe - la nivelul celor mai de sus, a fost un meci care te ține treaz, deci viu, ca să fiu Hagi (aka pozitiv). Despre meciul de diseară, spun, sper doar atât: să vedem un meci măcar de Europa League! PS comentariul de fata se vrea a fi continuarea celui nefinalizat din motive tehnice în 04.03.2016, ora 13:47!

vasco (317 comentarii)  •  7 martie 2016, 12:29

Articol foarte bun.In esenta arata foarte bine ceeace se poate extrapoal si la restul societatii si anume ca lucrurile pe care nu le-ai facut la vremea lor iti atarna de picioare ca o piatra de moara.Ma refer la reforme,sociale ,economice ...punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara ,care ar fi putut duce si la mai binele fotbalului prin disparitia clara,in conformitate cu o lege clara a cluburilor departamentale.In acest fel Steaua,dinamo ,Rapid s-ar fi putut privatiza corect ,transparent si ar fi fost evitate mizeriile care se intampla acum intre interlopul investitor si CSA...S-ar fi putu evita hegemonia fratilor becali si a clicii lor,mircea sandu si dragomir si ceilalti,asa incat astazi am fi putut avea un fotbal mai sanatos si nu muribundul de astazi si paradoxul ca avem incet incet stadioane si sistem competitional mai moderne ,dar...nu mai avem fotbal.

Comentează