Iar daţi avize cu ascuţitu’?

Vicepremierul Dâncu crede că Arena Naţională e "temporar" sigură la incendiu, adică e sigură aşa şi-aşa, cu o marjă de eroare de 3 la sută

În şarada funcţionărească din jurul Arenei Naţionale, s-a insinuat şi Ministerul Dezvoltării. Acum echipa e completă. Se ştie doar de cîte instituţii publice e nevoie pentru a schimba un bec: de una în plus.

„Lucrăm zilele acestea la o chestiune practică”, a explicat vicepremierul Vasile Dâncu, la o emisiune TV. Apoi a descris pregătirile pentru ceea ce părea a fi un studiu asupra mulţimilor gregare: „Am chemat toate echipele de la ISU, de la noi, de la MDRAP, primarul general”. Puţin a lipsit, doar căţelul şi purcelul din rural şi urbanul mic, pentru ca domnul Dâncu să aibă la dispoziţie un eşantion reprezentativ.

În birocraţie, lucrurile se desfăşoară invers decît în sociologie: un lot „random” de funcţionari sondează un singur subiect. De data asta, lotul condus de vicepremier a studiat scurtătura pentru redeschiderea Arenei Naţionale. Acoperişul a trecut testul ISU, partea grea s-a terminat. Nu mai rămîne de parcurs decît etapa de hîrtii. Mai sînt aproape două luni pînă la amicalul România – Spania. Din afară, s-ar spune că e timp destul să printezi nişte acte, să le etapizezi şi să le coroborezi prin birouri. Cu patru ani şi jumătate întîrziere, problema avizului de la ISU se află la un pas mic de rezolvare. Dar domnul Dâncu insistă pentru „chestiunea lui practică”. „Toţi lucrăm, de exemplu, pentru a vedea cum să optimizăm, să dăm o adeverinţă temporară pentru Stadionul Naţional”. Ce semnal pozitiv, nu?

Primarul interimar al Capitalei anunţase că „nu există o soluţie reală” în acest caz. Cum altfel să se facă remarcat în masa de politicieni care rezolvă totul? Iată, Vasile Dâncu amortizează scepticismul gratuit al primarului şi afirmă că există o soluţie. Nu e reală, dar orişicît, lucrează la ea, o optimizează. După un brainstorming concertat, vicepremierul şi compania de creativi ne vor lămuri şi ce e aia „adeverinţă temporară de securitate la incendiu”. Adică spaţiul e sigur doar temporar, pînă ia foc sau cum? E sigur, nesigur sau sigur aşa şi-aşa? Iar „temporar” cît înseamnă? Există ceva temporar în birocraţia noastră, unde totul durează o eternitate?

Parcă ne-am înţeles că nu mai facem compromisuri cînd vine vorba despre siguranţa cetăţeanului. Că nu mai înlocuim avizele ISU cu declaraţiile pe propria răspundere date de patroni sau de administratori. Da, dar, vorba unui personaj din teatrul absurd, asta a fost ieri. Ieri, eheeei! De atunci, am descoperit suficient de multe lucruri de schimbat, încît să ne lăsăm păgubaşi. Iar domnul Dâncu şi crema administraţiei publice se străduiesc să ne aducă înapoi pe calea „practică”. E o cale bătută, verificată, pe care nimic nu e ceea ce pare a fi: nici controalele, nici avizele, nici aprobările, nici inspectorii, nici primarii, nici miniştrii. Noi ne facem că nu riscăm, ei se fac că ne protejează.

Vicepremierul a lăudat „sistemele de apărare contra incendiilor” de pe Arena Naţională, „cum nu există în Europa”. Să le spună asta celor de la ISU, nu nouă. Că noi nu dăm certificate. Noi doar plătim facturi „cum nu există în Europa”, pentru „sisteme” din astea. După ce ne-a împărtăşit consideraţiile sale optimiste asupra adeverinţelor, domnul Dâncu a vorbit şi despre trecut. A extras rădăcinile pătrate ale ridichii fermecate şi i-a dat cu virgulă: „O deficienţă legată de corupţie, de o inadvertenţă, de lipsa de organizare de la noi a schimbat un material la copertină care nu era trecut în proiect”. Acum totul începe să capete o logică.

Şi noi care ne închipuiam tot felul de scenarii! Credeam că e vorba de o incompetenţă legată de o impertinenţă şi de o impenitenţă! Ne imaginam că, dintr-o inconştienţă lipsită de inconsecvenţă, nişte angajaţi ai statului şi nişte aleşi locali au produs toată încurcătura cu acoperişul stadionului. Că nişte indivizi, nu nişte concepte, au semnat, aprobat, neglijat, muşamalizat. Asta, pentru că ne lipsea perspectiva „macro”! Domnul Dâncu analizează situaţia de la nivelul înalt, impersonal, al proceselor şi teoriilor la scară mare. O deficienţă legată de o inadvertenţă a schimbat un material. Oarecum cum spun sociologii cînd Dorel dă cu ascuţitu’?

Cît despre faptul că avem deficienţe legate de corupţie şi de lipsa de organizare, domnul Dâncu s-a exprimat nefericit, atît. N-a vrut să ne găsească nod temporar în papură. A vrut să ne încurajeze. Evident, stăm bine la corupţie şi la debandadă în administraţie, dar oricînd se poate şi mai bine.