Războinicii luminii şi ai lumînărilor
După ce criteriu i-au binecuvîntat mitropoliţii şi arhiepiscopii cărţile lui Becali: "Scrie şi nu cerceta!" sau "Întoarce şi celălalt buzunar!"?

Unul dintre universitarii care au girat cărţile semnate de Gigi Becali în închisoare este mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. După ce DNA a început să ancheteze industria de carte manufacturată după gratii, Streza a pornit o cercetare pe cont propriu. A ajuns la concluzia că nu a îndrumat volumul lui Becali, i-a dat doar „o binecuvîntare”. Purtătorul de cuvînt al BOR a confirmat: feţele bisericeşti care şi-au pus obrazul pentru cărturarul din Pipera au dat doar „binecuvîntări”. Amin şi la gară!
N-au explicat şi în ce constă acest serviciu public. Tehnic vorbind, cum a procedat „arhipăstorul” Ardealului? A dat un autograf cu trafaletul pe manuscris, a miruit prefaţa? A spus şi o scurtă rugăciune, pentru izbăvirea de cronici proaste? Sau cumva „binecuvîntarea” asta nu are neapărat legătură cu învăţătura creştină, ci cu dogma lui „cine dă mai mult”?
Relaţiile dintre Becali şi capii bisericii sînt vechi şi reciproc avantajoase. Primul a cîştigat voturi, decoraţii, legitimitate, scutire de pedeapsă, ceilalţi – donaţii generoase. Şi arhiepiscopul Teodosie, şi mitropolitul Streza, cel care acum doi ani cerea ca BOR să-şi aleagă senatorii proprii în Parlament, au pus umărul la zidirea spirituală a unei mascarade. Una din mulţime: aleşi locali care aduc lumină cu charterul, sedii de partid sfinţite cu soborul, predici electorale, icoane cu chipul candidaţilor pe verso, marketing şi management de moaşte. După ce i-a binecuvîntat posterul de ctitor, 2 metri x 2, era doar o chestiune de timp pînă cînd BOR să-l „binecuvînteze”, prin reprezentanţii săi, şi pe savantul Gigi Becali. Aceleaşi mîini care au semnat pe cărţile sponsorului penal semnează şi canonizarea sfinţilor. Omologhează şi minuni, pe lîngă farsele editoriale.
Pe cît de intransigentă se arată în raport cu statul, tot mai rău platnic, pe atît de concesivă este BOR în raport cu ceilalţi finanţatori ai ei. Pentru 250.000 de euro, îţi poţi pune portretul lîngă altar. Pentru ceva mai mult, BOR o va scoate dintre porunci pe aceea cu „Să nu te închini la Top 300”. Dar asta e problema ei, a Bisericii. Problema noastră e că indulgenţele faţă de condamnaţii penali şi bătaia de joc la adresa educaţiei, culturii şi cercetării sînt remunerate cu bani publici.
Sîntem încă bolnavi de corupţie, dar, cînd ne vom pune pe picioare, vom avea şi discuţia asta, aşa cum se cuvine într-un stat laic din Europa anului 2016. Să hotărîm, o dată pentru totdeauna, dacă investim şi în viaţa de aici sau, preponderent, în cea de dincolo şi în catedrale care riscă să fie asimilate, ca fior sacru, cu stadioanele. Iar pentru a avea discuţia asta, nu va fi nevoie de binecuvîntarea nimănui.
Ca mitropolit, Laurenţiu Streza încasează de la stat un salariu lunar net de 13.981 de lei. Este salariat şi ca profesor universitar doctor, la o facultate de stat. Nu i-a „binecuvîntat” cartea lui Becali în calitate de rob al lui Dumnezeu sau de duhovnic. A „binecuvîntat-o” în calitate de cadru didactic plătit de statul român. Aşadar, nu BOR, ci justiţia va decide dacă „binecuvîntarea” scriitorului echivalează cu favorizarea infractorului.
Ceea ce putem decide noi, cu ochiul liber, e că afinităţile dintre cele două caste, cea a mînuitorilor de pungi şi cea a mîntuitorilor de pedepse, sînt tot mai evidente. Diferenţa dintre „războinicul luminii” şi „războinicul lumînărilor” e ca de la Maybach la Mercedes ultimul tip. Becali şi înalţii prelaţi din anturajul lui împărtăşesc aroganţa faţă de lege, democraţie, instituţiile statului şi muritorii contribuabili. Au aceleaşi păreri despre puterea lumească, sfera intelectuală, cardul demonic de sănătate, afurisitele de impozite şi spectacolele „satanice” din Colectiv. Le rămîne să se pună de acord şi asupra ursului grizzly.