Cu televizorul, şi-au informat poporul!

Noua conducere a FRF continuă politica faptului împlinit, apoi acoperit regulamentar. Întîi vinde drepturile TV pentru Liga 2, apoi consultă cluburile

„Noi am dat mandat Federaţiei să negocieze, nu să semneze contractul! Ne aşteptam să fim informaţi, să ne dăm acordul”. Aşa a reacţionat preşedintele Rapidului, Ovidiu Burcă, după ce a aflat, din presă, că drepturile TV pentru Liga 2 au fost vîndute. „E ilegal total!”, s-a revoltat şi administratorul judiciar de la „U” Cluj, Marieta Anastasescu. Ei, hai să nu căutăm nod în papură! Poate că nu este tocmai legal, dar cu siguranţă va fi.

FRF n-avea mandat să semneze contractul cu televiziunile, spun cei doi nemulţumiţi. Dar va avea. Cum face Steven Seagal, aşa şi Burleanu: întîi te împuşcă, apoi îţi spune de ce eşti vinovat. Întîi vinde drepturile TV, apoi informează poporul, cu televizorul, cum altfel?, aflîndu-ne în era comunicării globale. Şi asta doar pentru că e el băiat bun, de acţiune, nu ca mafioţii ăia cu care se bate şi care au numai replici proaste, fără neologisme.

E caraghios şi oarecum dezarmant că şefii de cluburi nici n-au văzut filme cu artişti marţiali care sparg regulile ca pe cărămizi. Şi nici n-au învăţat nimic din excluderea Universităţii şi a Timişoarei. S-a schimbat conducerea la Casa Fotbalului, atît. Miza, perpetuarea mandatelor, a rămas aceeaşi.

Regulamentele se adaptează în funcţie de ea. Vrei să scapi de o echipă? O trimiţi să doarmă cu peştii, îi pui pardesiu de ciment, pe scurt, o mătrăşeşti, apoi pliezi regulile astfel încît să pară o eroare de feng-shui. A nimerit cu gîtul într-o cravată siciliană! Ca să vezi ghinion! De aceea, din spirit de prevedere, la Casa Fotbalului n-a rămas doar firul roşu al lui Mircea Sandu pe holuri, a rămas şi juristul pe care dădea acesta vina.

Îngrijorată paternalist de lipsa de discernămînt a cluburilor, FRF şi-a propus să le apere de propriile lor drepturi. Azi de drepturile TV, mîine de dreptul la liberă mormăială în Adunarea Generală. În chestiunea televizărilor, Federaţia le-a făcut echipelor din Liga 2 o ofertă de nerefuzat. Le-a cerut mandat să organizeze licitaţia. Deşi avea şi alte propuneri de afaceri, Rapid n-a putut să spună „Nu”. A convins-o menghina programării la „ore infernale”.

FRF a organizat licitaţia o dată, de două ori, de trei ori. A negociat şi, dintr-una, în alta, luîndu-se cu vorba, a alunecat pixul. Cum n-avea piedica trasă, s-a descărcat, ketch-up-ul a sărit peste tot, ca în „Macete”. Cînd s-au dezmeticit ei din negociere, era prea tîrziu, contractul zăcea într-o baltă de toner, datat şi semnat pe toate paginile.

Federaţia nu şi-a anunţat încă poziţia oficială în legătură cu acest incident. Dar, din moment în moment, va înştiinţa cluburile că au acceptat tot ce scrie cu litere mici în acte. Preşedintele rapidist crede că atitudinea FRF e „lipsită de respect”. Aici e subiectiv! Dacă ar fi Ovidiu Burcă în locul lui Burleanu şi compania, pe cine ar respecta? Pe Rapid şi pe „U” Cluj, „motorul vînzării”, sau majoritatea, celelalte 25 de cluburi din Liga a 2-a, motorul alegerilor?

Liga a 2-a nu e orice masă de manevră. E o masă lucie, unde se înting firimituri în mirosul de bani care vine de la Liga 1. „Nu sumele ne deranjează”, a precizat oficialul Rapidului. Sumele sînt bune, oricare ar fi ele. FRF n-a făcut decît să speculeze sărăcia şi să pună mîna pe pîinea, cuţitul şi sabia ninja din eşalonul secund. Deşi are drept mascotă fotbalul juvenil, într-un gest de clemenţă, federalii au iertat echipele de regula folosirii celor doi juniori Under 19. Regula se aplică abia de anul viitor, cu condiţia să nu fie an electoral. Cluburile din Liga a 2-a se vor îmbogăţi pînă atunci din drepturile TV, vor cultiva în pepinierele proprii şi altceva decît bostani conformişti. De pildă, fasolea şi ciolanul nesupunerii civice.