Au pus cătuşe lobby-ului!

De ce a ratat Braşovul JO de tineret din 2020? Pentru că Lausanne are sediul CIO, iar noi avem sedii de primării şi Palatul Victoria

Braşovul a pierdut cursa cu Lausanne pentru organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă pentru  tineret, din 2020. Pentru primarul George Scripcaru, înfrîngerea la scor, 10 voturi – 71 de voturi, reprezintă încă o dovadă că Mioriţa avea dreptate. Sîntem o ţară mică, dar plină de persecutaţi. „S-a observat acum că Lausanne este altceva şi că sediul CIO este acolo”. Nişte intuitivi sadea, ăia din comisia de evaluare a candidaturilor!

Edilul de sub Tîmpa crede că acest detaliu de infrastructură a făcut diferenţa între cele două dosare. Lausanne n-are alt merit decît favoritismele. Iar noi nu ne-am promovat corespunzător cauza. „Mi s-a spus că, dincolo de argumente, am mai avut nevoie şi de lobby!”, a precizat Scripcaru, citat de Mediafax. Ne-au lipsit lăudătorii, cum ar veni. Fireşte, primarul Braşovului s-ar fi ocupat personal de lobby, ar fi mers fuguţa la summitul CIO, dacă nu s-ar afla sub control judiciar. Printre alte interdicţii, nu are voie să părăsească ţara.

Evaluatorii CIO au declarat ambele oraşe apte de a găzdui competiţia. Prin urmare, Scripcaru are dreptate, altceva a destabilizat balanţa. Primarul susţine că, pe lîngă coincidenţa suspectă cu sediul CIO, ar fi vorba de lipsa infrastructurilor de transport de la noi. Adică avem patinoare, pîrtii, iarnă grea, tot ce ne trebuie, doar că n-avem drumuri. Ne-am sabotat singuri cînd am descoperit apa caldă înaintea apei reci. „Ne-a dezavantajat un lucru: eterna şi veşnica problemă Braşov – Bucureşti!”. Just. Doar că această problemă nu este doar eternă şi veşnică, este şi, aspect cu adevărat îngrijorător, nemuritoare. Celor de la CIO li s-a părut la fel. „Pînă în 2020, noi am prezentat ca şi perspectivă autostradă şi aeroport, dar cei care trăiesc în altă lume s-au gîndit că aceste promisiuni nu sînt atît de convingătoare”, a reclamat Scripcaru. Nu ştim în ce lume or fi trăind oficialii CIO, dar promisiunile astea nu mai prind de multişor la publicul din lumea noastră. Dacă votanţii CIO ar fi fost toţi locuitori ai Braşovului, iar primarul le promitea „ca şi perspectivă” aeroport şi autostradă, s-ar fi tăvălit de rîs nervos pînă în 2020.

Autorităţile române mizează pe faptul că, din „altă lume”, situaţia se vede ca Pămîntul din Lună. Albastră, dar de un albastru plin de nuanţe, ca şi perspectivă. Primarii ca Scripcaru îşi imaginează că membrii CIO nu numai că se află pe altă planetă, se află şi în alt Ev Mediu. Iar dosarul pictat cu pixul de aur reprezintă unica lor sursă de informaţii despre Braşov şi perspectivele lui olimpiste. De aceea, primarul Braşovului se miră că nu i-a convins. Doar reaua voinţă sau ochelarii de cal pe schiuri ar explica scepticismul lor în faţa promisiunilor lui Scripcaru!

Edilul îi bănuieşte pe oficialii CIO de favoritisme. În schimb, nu-i bănuieşte de prea multă isteţime. Că ar fi capabili să facă legătura între promisiuni şi cei care le fac. Cine promite pentru Braşov? Un primar cercetat penal pentru că a favorizat nişte privaţi în dauna statului şi a produs un prejudiciu de 30 de milioane de lei (cam cît două patinoare, la preţul corect). Cine garantează pentru Braşov bugetul de organizare, de 17,2 milioane de dolari? Un premier, Victor Ponta, urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi la spălare de bani. Ce nevoie mai era de lobby pentru a asigura credibilitatea candidaturii? Pe cîte dosare penale trebuie să se sprijine  dosarul Braşov 2020 pentru a-i lămuri pe oficialii CIO? Dacă eram elveţieni sau „din altă lume”, unul era de-ajuns!