Cu sportul la cerşit
Şeful TVR s-a dus cu micuţa Olimpiada-n braţe, să ceară iar bani boierilor de la Guvern

Ţi-e şi frică! Cum se apropie vreo mare competiţie sportivă, cum preşedintele TVR se proţăpeşte la poarta Guvernului, după o metodă populară în parcarea din Ghencea, după meciuri. De data asta, Stelian Tănase vrea 560.000 de dolari pentru Jocurile Olimpice de la Rio. N-a plecat la căpătat cu mîna goală, are şi o scrisoare, să plîngă şi bordurile din Piaţa Victoriei!
Vorbeşte acolo despre „misiunea” televiziunii publice şi invocă o hotărîre de guvern, semnată de Adrian Năstase, 47/2003, despre „evenimentele de importanţă majoră”, care trebuie televizate. Şi adaugă, pentru a spori efectul: „Cele mai urmărite producţii TV sînt cele sportive”. Da, aşa este, dar parcă nu era vorba de asta, despre rating, ca parte a serviciului public. În vara anului trecut, cînd senatorii din Comisia de Cultură au rîs că TVR a fost depăşit în audienţe de Disney Junior, reprezentanţii postului public au replicat: „Noi avem şi anumite obligaţii pe care celelalte staţii nu le au”. Stelian Tănase se duce acum la Guvern cu alt mesaj: „Ajutaţi TVR să bată Disney, măcar o dată la patru ani!”.
Cum a ajuns la suma expertă de 560.000 de dolari? Cerşetorii vor „un leu să-mi iau o pîine, medicamente, lapte la copil, iPod la copil etc”. Şeful TVR vrea să-şi ia „echipamente logistice şi tehnice”, „indispensabile pentru orice transmisie TV”. Că doar n-o să ceară bani pentru care cu boi, să se vadă frumos „Viaţa satului”, cînd trec pe-acolo politicienii în campanie. Aşa cum profesioniştii genului nu cer finanţări pentru aurolac sau bere, nici domnul Tănase n-o să ceară bani de-un ceai, de-o apă filtrată, să aibă ce pune pe masa din studio, la dezbaterile alea aprinse, dintre perie şi scame, pe care le difuzează postul public. El ţine la vedere cartonul cu „echipamente tehnice, boierule, aşa să v-ajute exit poll-urile!”.
TVR tocmai a găsit, la sfîrşitul lui aprilie, vreo 150.000 de euro, din surse proprii, pentru a achiziţiona echipamente tehnice, de filmare şi producţie. Acum cere de la Guvern alţi bani, pentru alte echipamente. Stelian Tănase ori conduce un fel studiouri Cinecitta sau Dreamworks, pe-acolo, prin Dorobanţi, ori schimbă camerele video HD cum schimbai filmul din aparatele Leica. Echipamentele tehnice au ajuns consumabile, ca pîinea de-un leu şi suta de vodcă pentru omologii mai puţin norocoşi din boschete.
Datoriile postului public, 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat, sînt „istorice”, nimic de făcut. Domnul Tănase le-a pasat arheologilor. În aprilie, a cerut fie ştergerea datoriilor, fie creşterea taxei radio-TV: „TVR suferă de o subfinanţare cronică, la fel ca şi spitalele, şi şcolile din România. Au acelaşi destin!”. Cu texte din astea, scotea bani buni pe scările bisericilor. TVR e ca un spital, dar unul fără medici, unde se tratează de imagine puternicii zilei. Şi e ca o şcoală unde predă doar Big Brother.
Stelian Tănase n-a clintit postul public din tiparele astea. Dimpotrivă, l-a cocoşat şi mai mult după pomana Guvernului. Fireşte, Guvernul poate să dea banii pentru JO, poate să nu-i dea, să zică „N-am, bre! N-am decît hîrtii mari!”. Şi gata, TVR închite taraba, strînge cortul şi ne uităm cu toţii la „evenimentele majore” pe canalele de sport sau de Eurovision.
Dar nici un guvern n-a avut abordarea asta economicoasă. Premierii au scos batista şi portofelul de fiecare dată cînd şefii TVR apăreau „subfinanţaţi cronic” şi cu sportul în braţe. Mai degrabă vom ajunge să vedem meciurile „tricolorilor” în direct la BBC decît să avem un Guvern care să se abţină de la milostenii din astea, cu riscul de a-şi pierde locul în raiul alegerilor.