Un caz de voluntariat

După oligarhi şi şeici. Dan Petrescu se întoarce la “mujici”

Dacă acordul verbal pe care-l are cu şefii ASA sau negocierile cu FC Voluntari vor ajunge pe hîrtie, Dan Petrescu revine la Chelsea, nu în campionatul României. Revine la obiectivul lui de a antrena în Premier League sau undeva, în Europa fotbalului mare. Părea că s-a resemnat să le ia banii şeicilor şi oligarhilor. Acum ia în calcul inclusiv propunerea decentă de la o nou-promovată pentru că, spunea la DigiSport, „mi-au ajuns cinci luni de pauză”. Iar „ofertele din cinci ţări” de care pomenea au rămas oferte.

Experimentul Unirea Urziceni l-a consacrat pe Dan Petrescu drept un antrenor care face diamante din cărbuni. Acesta e talentul lui. Dacă-i dai pe mînă diamante, le aduce în stadiul iniţial, de combustibil fosil, spre invidia unanimă a alchimiştilor britanici. Şefii de la Dinamo Moscova au renunţat la SuperDan la cererea jucătorilor. „Problema românului este că n-a lucrat cu vedete”, nota presa moscovită. Şi sintetiza, înalt moralizator „Orice nereuşită într-o dictatură ameninţă chiar dictatorul însuşi”. Dacă-ţi pun ruşii eticheta de dictator, sună aproape ca o laudă. O laudă meritată, de la pricepuţi.

În Qatar, Dan Petrescu a rezistat 11 meciuri la Al Arabi. Venise pentru doi ani, dar şefii clubului au comis eroarea de a-i pune la dispoziţie fotbalişti pe care au dat bani. I-au cumpărat trei piese noi, în valoare totală de peste 22 de milioane de euro. Nu i-au adus nici un jucător de la echipa a doua a Stelei, nici un „student”, nici un „pensionar” ca Stelea sau Bogdan Mara. Culmea, tot şeicii s-au arătat dezamăgiţi că Dan Petrescu a obţinut 3 victorii, 5 remize şi 3 înfrîngeri.

„Cred că aş fi reuşit să am succes dacă aveam timp!”, a comentat antrenorul demis. Iată o iluzie cu care s-a ales din deşert, pe lingă realitatea milioanelor de petrodolari. Nu atît în fotbalul occidental, cît mai ales în imitaţiile lui ambiţioase, nu te aşteaptă nici un club, nici o galerie să îmboboceşti, să înfloreşti şi să rodeşti după doi ani, ca prunii sălbatici. „Problema nu era la mine!”, s-a apărat Petrescu. Sînt mai multe probleme acolo, în campionatele acelea în care bate des soarele. Dar una dintre ele sigur se află şi la tehnicianul de 47 de ani. Nu e gravă şi nici nu e neapărat o problemă, e mai degrabă un stil: dai randament doar cu mijloace puţine, la presiuni mari (retrogradare, desfiinţare) şi cu condiţia ca toată lumea să conspire împotriva ta.

La ASA, de pildă, terenul era pregătit pentru performanţe în regimul ăsta de muncă. În spiritul Unirii lui Bucşaru, Consiliul Local din Tg. Mureş a devenit înţelept şi a tăiat 20 la sută din totalul finanţărilor pentru sport, în sezonul 2015-2016. ASA va primi în jur de 1,3 milioane de euro. Deţinătorul drepturilor TV studiază, la rîndul lui, reducerea costurilor, pe motiv că s-a redus numărul de echipe din Liga 1. Oricum, vicecampioana ar trebui să încaseze din drepturi în jur de 3 milioane de euro, adică salariul pe un an al lui Dan Petrescu la Dinamo Moscova. Financiar vorbind, „dictatorii” nu-s la îndemîna „mujicilor”.

Evident, Dan Petrescu nu se întoarce pentru bani în campionatul românesc. Se întoarce pentru cărbuni. Voluntari oferă un decor pauper propice revelaţiilor, la fel ca Urziceniul. Cu ASA ar reveni din norodul de cupe ale Orientului în lumea bună a cupelor europene. Iată un motiv suficient pentru acte de caritate. Cît despre timp, dacă nici în Ardeal nu se mai găseşte, înseamnă că s-a terminat.