Subțire
Primăvara s-a amînat brusc, peste cîteva anotimpuri, cînd Alderweireld s-a înălțat și a trimis cu capul în poartă. Alderweireld, rețineți acest nume, cum v-ar sfătui comentatorii echidistanți, rețineți acest nume, dacă puteți. Steliștii trebuiau să-l uite urgent.
Ajax este o […]
Primăvara s-a amînat brusc, peste cîteva anotimpuri, cînd Alderweireld s-a înălțat și a trimis cu capul în poartă. Alderweireld, rețineți acest nume, cum v-ar sfătui comentatorii echidistanți, rețineți acest nume, dacă puteți. Steliștii trebuiau să-l uite urgent.
Ajax este o școală, aici se strigă întîi și întîi catalogul fotbalului mare. Cu ce ai putea surprinde o școală de mari jucători? Cu o teorie. Cu o ipoteză, măcar. Chiricheș valorează cît o echipă. Tătărușanu apără orice. Chipciu nu are nevoie de experiența meciurilor tari. Steaua își găsește ritmul și cu ochii închiși.
Și a trecut prima repriză, roș-albaștrii n-au venit cu nici o teorie, doar cu improvizații și cu stîngăciile educate de pauza de iarnă. Van Rhijn, uitați acest nume, a trimis al doilea argument în poarta lui Tătărușanu. Jocul Stelei se leagă pe durere. După fiecare gol, se strîng rîndurile. Se limpezesc pașii. Bara lui Adi Popa. Pe lîngă teorie, se cere și un pic de noroc.
Să fie lunga hibernare unul dintre motivele pentru care Steaua pierde startul spre primăvara europeană? Pentru care Rusescu ratează singur cu portarul? Da, dar e doar unul dintre motive. Cunoscut încă de la tragerea la sorți. După două luni și ceva pauză de gîndire, Steaua a muncit 65 de minute pentru un corner. Dacă asta e o idee de joc, e tare subțire.