Un nume, o imagine, un abur

Încă un inculpat din Dosarul Piteşti se întoarce la locul faptei

„În sfîrşit, un arbitru care pledează vinovat!”, au exclamat cei de la „Liberation”, după ce a început procesul ecuadorianului Byron Moreno. Coşmarul italienilor de la Mondialul din 2002 e […]

Încă un inculpat din Dosarul Piteşti se întoarce la locul faptei

„În sfîrşit, un arbitru care pledează vinovat!”, au exclamat cei de la „Liberation”, după ce a început procesul ecuadorianului Byron Moreno. Coşmarul italienilor de la Mondialul din 2002 e judecat însă pentru altceva decît erori de arbitraj. A fost prins cu 6 kilograme de heroină asupra lui. O dovadă solidă, de necontestat, chiar şi pentru un fost arbitru internaţional. Byron Moreno e un mare ghinionist. Ghinionist pentru că a fost arestat în SUA şi pentru că nu e un fost arbitru român. Altfel pleda dacă s-ar fi aflat sub umbrela CCA, altfel şi-ar fi organizat viaţa şi activitatea, dacă ar fi trebuit să transporte, în loc de droguri, „merinde” şi „trandafiri” (cum alinta Penescu dolarii, în stenograme).

Şi-ar fi început pledoaria cu un sughiţ de plîns şi, stăpînindu-se bărbăteşte, ar fi continuat aşa: „De 35 de ani încerc să-mi construiesc o imagine, un nume, care au fost pătate într-un mod abuziv. Am fost fotbalist şi arbitru internaţional…”. Apoi lacrimi. Asta a spus Marcel Lică, în aprilie 2009, la audierea de la Curtea de Apel din Piteşti. În prezent, este judecat în stare de libertate. Şi va fi reactivat în meserie, ca observator de meci. Mai puţină răspundere, e drept, decît ca observator de arbitri. Dar va fi plătit tot de… Vasile Avram? Nu, de cluburi.

În noiembrie 2008, „nea Marcel” îşi construia o imagine, un nume, îndemnîndu-l „să treacă pîrleazul” pe Liviu Făcăleaţă, mîna dreaptă a lui Penescu. Lică era observator FRF. Plătit tot de cluburi şi atunci. Dar pentru altceva decît tratative cu oamenii lui Penescu. „Avem 3.000 de motive să stăm de vorbă!”, repeta fostul patron al lui FC Argeş în stenograme. 2.000 de motive, cel puţin, 25.000 de motive, cel mult.

Zeci de mii de motive pentru Byron Moreno să regrete că nu e arbitru român. E mult mai profitabil decît să fii cărăuş de heroină. Pe deasupra, nu rişti vreo pedeapsă. Au trecut doi ani şi ceva de la izbucnirea scandalului de la Piteşti. Spre deoserbire de arbitrajul românesc, inculpaţii şi-au revenit din şoc. Nici unul nu se mai află în închisoare. Gheorghe Constantin e preşedinte la FC Piatra Olt, în liga a treia. Aurelian Bogaciu a fost reprimit în arbitraj, la ligile inferioare. Iar Marcel Lică se pregăteşte să revină, să-şi reconstruiască „un nume, o imagine”. Urmează probabil Serea, Savaniu, Martiş şi, de ce nu, Corpodean.

„Arbitrii implicaţi în acest scandal de corupţie sînt scoşi din viaţa sportivă pentru totdeauna”, anunţa şeful LPF, după suspendarea lui Prunea de la Federaţie. „Totdeauna”, adică un an, doi. Schema e înduioşătoare: ei sînt acuzaţi că prejudiciază cluburile, cluburile îi plătesc în continuare. CCA le întinde, expresia lui Vasile Avram, „o mînă de ajutor”. Să-şi construiască un nume, o imagine. Cît despre arbitrajul românesc, are deja o imagine, un nume care au fost pătate în mod abuziv. Se plînge cineva?