Revine Boloni?

Fostul selecţioner s-ar adapta la Liga 1, Liga 1 nu se adaptează la antrenori

Va reveni sau nu Boloni în fotbalul românesc? Iată întrebarea care s-a formulat atît de des în ultima vreme, încît sună a posibilitate salvatoare pentru […]

Fostul selecţioner s-ar adapta la Liga 1, Liga 1 nu se adaptează la antrenori

Va reveni sau nu Boloni în fotbalul românesc? Iată întrebarea care s-a formulat atît de des în ultima vreme, încît sună a posibilitate salvatoare pentru unii, neliniştitoare pentru alţii. S-a vehiculat şi un răspuns cu pretenţii de  umor involuntar: „Nu vine, dar vrea să-şi facă imagine pe seama ofertelor din Liga 1!”.

Fostul selecţioner nu discută despre ipoteze. A vorbit însă despre multe altele, într-un amplu interviu televizat. Suficient de multe, încît să ne dăm seama, indirect, dacă ipotezele revenirii se susţin, măcar în teorie.

A spus, în primul rînd, că ar veni la „naţională” dacă ar fi convocat de Lucescu jr. „Aş alerga 16 kilometri pe zi în loc de 8 şi aş veni, sigur!”. Dar era o ironie îndepărtată şi calmă la lipsa de program a actualului selecţioner. La reapariţia în lot a unor foste tinere speranţe de moment, ca Alexa sau Ropotan.

A mai spus că, pe la cluburile unde a antrenat, a învăţat. E un cuvînt nou ăsta, „a învăţa”. Inexistent în vocabularul jucătorilor care sînt atoateantrenori sau al antrenorilor atoateştiutori încă de la debut. Boloni a învăţat şi încă învaţă. Dar ce fel de învăţare i-ar putea oferi fotbalul nostru? Tipul de învăţare care se lasă cu gheare, solzi şi alte protecţii la mediul din Liga 1? Cît priveşte lecţia despre condiţia selecţionerului, lăsat să care baxurile cu apă la antrenament, o ştie deja.

„Sînt în stare să mă adaptez la orice fel de conducere!”, susţine Boloni. Problema e că şefii de cluburi de la noi încă nu s-au adaptat la ideea de antrenor. Nu s-au obişnuit cu gîndul că fotbalul are nevoie şi de profesionişti, iar profesioniştii au nevoie de timp.

Boloni a vorbit şi despre vremurile la Steaua. Cînd găsea liniştea lucrîndu-le molarii colegilor („Balint era cel mai fricos!”) sau ai grădinarului de la club. Vă daţi seama în ce termeni se negociază cu un antrenor care intră în starea de zen scoţînd dinţii oamenilor? Fireşte, ca să se poată concentra la Steaua din zilele noastre, îi trebuie ceva mai preocupant decît stomatologia. Probabil ar trebui să se apuce de neurochirurgie, ca să se elibereze de stres.

Şi a mai vorbit Boloni despre Mutu. „Poate că şi eu am greşit că i-am trecut cu vederea unele fiţe”. Poate că mai mulţi au greşit în legătură cu Mutu, nu doar Mutu. Dar puţini se mai consideră responsabili pentru ceva sau pentru cineva în fotbalul românesc. „Naţionala” are nevoie de Mutu, de jucător, nu de vedetă, desigur. Iar Mutu are nevoie să se simtă înţeles şi dorit în fotbalul românesc. Asta a spus Boloni. Vorbea despre atacantul Fiorentinei. Doar despre atacantul Fiorentinei, fireşte. Restul sînt ipoteze.