De autobază

Şi nebunia asta are standardele ei. Maradona, de pildă. Nu şi-a retras nici un bip dintre cele adresate jurnaliştilor argentinieni. Înjurăturile au dat ocol Pămîntului, FIFA îl ameninţă cu represalii, Maradona rezistă. Le-a cerut scuze doar mamelor din lumea-ntreagă. În […]

Şi nebunia asta are standardele ei. Maradona, de pildă. Nu şi-a retras nici un bip dintre cele adresate jurnaliştilor argentinieni. Înjurăturile au dat ocol Pămîntului, FIFA îl ameninţă cu represalii, Maradona rezistă. Le-a cerut scuze doar mamelor din lumea-ntreagă. În rest, „Nu uit şi nu iert”. A promis totuşi că nu mai face.

Sorin Cîrţu ar trebui să promită că va fi mai explicit data viitoare cînd mai arată sfîrşitul meciului. Eventual să-l arate cu imaginea blurată şi subtitrare. Pentru că toată lumea a înţeles complet, dar complet aiurea! Cum că i-ar arăta nişte cătuşe aeriene lui Augustus Constantin. Cum că ar bate apropouri sinistre cu Dosarul Piteşti şi tatăl arestat.

Se pare că toată lumea s-a înşelat. Antrenorul Pandurilor e un tip normal, cu instinctul de conservare la parametri corespunzători. Nu suferă nici măcar de banala manie a persecuţiei. Se consideră nedreptăţit în limite maleabile. Pentru că altfel, dacă ar crede că arbitrul l-a furat, ar trebui să protesteze pînă la cer, să-şi ridice Comisiile în cap şi să se bată pentru cauza lui. Să spună, ca Maradona, că „nu poate fi decît ori alb, ori negru, niciodată gri”. Dar nu, el se bazează pe griul de camuflaj.

„Făceam semne că s-a terminat sfîrşitul meciului, ce mare brînză?”. Bine că n-a vrut să-l înjure pe Augustus Constantin! Vă daţi seama ce s-ar fi înţeles? Că-l invită la un ceai dansant în autobază, să discute despre erotismul sublimat din sculptura nonfigurativă a lui Brîncuşi. S-ar fi făcut praf mitul nebuniei lui Cîrţu!