Nebunii

Toţi cei zece antrenori care au trecut prin Ghencea în ultimii şase ani au fost demascaţi de către patron, într-un final mai mult sau mai puţin precipitat. Hagi a fost declarat „oligofren”, Dorinel Munteanu a fost numit „prost”, deşi „a […]

Toţi cei zece antrenori care au trecut prin Ghencea în ultimii şase ani au fost demascaţi de către patron, într-un final mai mult sau mai puţin precipitat. Hagi a fost declarat „oligofren”, Dorinel Munteanu a fost numit „prost”, deşi „a cîştigat cît Mourinho la Steaua”. Zenga suferea de „mania persecuţiei”, iar Lăcătuş a fost invitat „să-şi rupă gîtul”.

Printr-un nefericit şi enigmatic concurs de împrejurări, se pare că Steaua a ajuns să fie pregătită de tehnicieni care nu se pricep la fotbal şi nu sînt în stare să întocmească o listă de jucători ca lumea. Rar se mai pomeneşte atît nenoroc la o singură echipă! Şi, culmea ghinionului, nu numai că nu se pricepeau la fotbal, dar nici patronul nu-şi dădea seama de asta decît prea tîrziu, după ce-i alunga de la club. Abia atunci devenea clar că erau incompetenţi, aveau uneori o privire fixă, o ureche mai sus şi una mai jos, precum şi periculosul obicei de a se crede antrenori, aşa cum alţii se cred Napoleon sau ursul grizzly. Din fericire, „duşmanii poporului” au fost daţi în vileag şi prelucraţi ideologic cu ou şi cu oţet.

Despre gusturi nu se discută. Dar rămîne totuşi nelămurit de ce ar angaja cineva numai nebuni la echipă şi pe deasupra i-ar şi plăti cu sute de mii de euro. Ca să se distreze? Ca să facă o glumă?