Subiectul sensibil

Gică Popescu a fost declarat subiect tabu de către membrii CNSAS

Trăim în România anului 2009. Celor doi cercetători care au analizat documentele despre Gică Popescu, colegul meu Justin Gafiuc şi istoricul Mihai Bumbeş, le-a fost blocat accesul la arhivele […]

marți, 21 iulie 2009, 7:24

Gică Popescu a fost declarat subiect tabu de către membrii CNSAS

Trăim în România anului 2009. Celor doi cercetători care au analizat documentele despre Gică Popescu, colegul meu Justin Gafiuc şi istoricul Mihai Bumbeş, le-a fost blocat accesul la arhivele fostei Securităţi. În cazul reporterului Gazetei, acreditarea a fost retrasă din motive străine de caz, pentru „publicarea de informaţii care au adus atingere vieţii private”. Anunţul a venit însă simultan cu verdictul în cazul Popescu.

Trăim în România anului 2009, cu libertatea presei şi a accesului la informaţie garantate de Constituţie. „În cazul acesta, ce discutăm noi astăzi? Dacă eu ca instituţie pedepsesc vehiculul informaţiei, înseamnă că securiştii îşi ating scopul”, observa Mircea Toma, după sancţionarea lui Bumbeş. Preşedintele Academiei de Monitorizare a Presei atrăgea atenţia şi asupra „reacţiei de furie şi de hărţuire generalizată care se declanşează ori de cîte ori se pune degetul pe un subiect sensibil despre Securitate”.

Este Gică Popescu „un subiect sensibil” în această privinţă? Vorbim în primul rînd despre un subiect de interes public. Despre o personalitate a fotbalului românesc. În dezbatere se află relaţiile lui cu fosta Securitate. „Am semnat doar o hîrtie în care mă angajam să apăr interesul naţional”, a declarat în conferinţă de presă Gică Popescu. Apoi, într-un interviu din „Evenimentul zilei”, a admis că a semnat şi note informative: „Chiar dacă am dat, am dat de bine”.
Decizia CNSAS a confirmat mărturisirile fostului jucător. „Gică Popescu a dat note numai de bine. Nu a zis nimic de rău la adresa nimănui, ba chiar uneori a şi apărat anumite persoane”, a declarat Cazimir Ionescu, membru în Colegiul CNSAS. Sună mai degrabă a propunere la Premiul Nobel pentru Pace decît a verdict.

Dar, vorba lui Mircea Toma, despre ce discutăm noi aici? Despre aspectul etic şi moral al documentelor de la dosar? Sau despre relaţiile dintre Gică Popescu şi fosta Securitate? CNSAS a decis că fostul fotbalist „nu a colaborat”, asta însemnînd, conform legilor actuale, că nu a făcut poliţie politică. În sistemul de referinţă al fostei Securităţi, „colaborator” nu însemna doar cel care dădea „de rău”, ci oricine dădea informaţii despre un subiect sau altul. Dosarul lui Gică Popescu poartă, de altfel, titulatura oficială „Dosar personal al col. Petrescu”, unde „col.” vine de la colaborator.
Este un fapt. La fel şi notele, la fel şi semnătura lui Gică Popescu „pentru interesul naţional”. Fapte. O dată aduse la cunoştinţa publicului, rămîne ca fiecare să-şi formeze o părere, dacă a fost „de bine”, „de rău” sau altcumva. Sigur că asta implică riscuri pentru imaginea lui Popescu. Dar riscurile astea n-ar fi existat dacă fostul jucător ar fi recunoscut de la bun început şi notele, şi semnătura.

Despre ce discutăm, aşadar? Nicăieri în paginile „Gazetei Sporturilor” nu s-a afirmat că Gică Popescu ar fi făcut poliţie politică. Au fost prezentate faptele, recunoscute ulterior de fostul jucător şi de către membrii Colegiului CNSAS. „A dat note numai de bine”. Mai pe scurt, a dat note. Că se numeşte „colaborator”, „turnător”, „informator” sau altfel, asta este treaba justiţiei să stabilească.
Iar treaba CNSAS-ului este cu totul alta decît să sancţioneze exemplar jurnaliştii şi istoricii. Şi să stabilească lista cu teme tabu pentru dezbatere publică. Subiectul sensibil aici nu este imaginea şi cariera lui Gică Popescu, ci aflarea adevărului care aşteaptă de 20 de ani în arhive. Membrii Colegiului ar trebui să aducă un plus de claritate, nu de relativitate. Să gestioneze arhivele, nu să dea indicaţii despre cum trebuie interpretate notele, cine ar trebui canonizat şi cine nu. Trăim în România anului 2009. Despre asta discutăm.

Comentarii (55)Adaugă comentariu

bora (3 comentarii) • 22 iulie 2009, 18:38

Unii au fost obligati sa colaboreze datorita functiei avute la locul de munca si nu toti care au colaborat au fost oameni rai. Sunt astfel de oameni care prin ce au spus au salvat chiar vietile altora! Oamenii trebuie judecati individual pentru ceea ce a facut fiecare in parte, nu la gramada. La gramada si cu hei rupul era metoda comunistilor, nazistilor si a altora care gandesc superficial.

Cocos (108 comentarii) • 24 iulie 2009, 17:14

Nimeni nu vrea sa stirbeasca din meritele sportive ale lui Popescu dar tinind cont de frauda mare pe care a comis-o acum citiva ani vestea afilierii lui la Securitate a fost ‘bomboana de pe coliva’.

Si hot prins si securist dovedit si inca negustor cinstit? Imposibil!

Din punctul meu de vedere Gica Popescu nu mai are nici o sansa sa candideze la presedentia FRF. Sa ai lupul cioban la stina este prea de tot… chiar si in Romania – tara tuturor mirsaviilor.

IonutD. (40 comentarii) • 30 iulie 2009, 11:56

🙂 http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/arpad-paszkany-a-fost-trimis-in-judecata-de-diicot-149027.html http://blogsport.gsp.ro/andries/2009/07/16/omul-din-spatele-banilor/ 🙂 Daca e condamnat, iti ceri scuze fata de cititori, pentru naivitatea ta?

Curiosul (2 comentarii) • 6 septembrie 2009, 22:50

Istoricul Mihai Bumbes, infigaret si increzut, a facut parte din liga studentilor – unde a facut afaceri cu locurile din camine, in Regie si Grozavesti, a facut afaceri cu abonamentele – pe vremea aia nu se decontau pe card – si a facut rost de locuri in camine si de burse de merit apropiatilor din Militia Spirituala – cu sau fara medie mare la facultate – dand la o parte pe alti colegi, mai merituosi, dar fara astfel de pile, si umbla vorba prin facultate ca unele din „prietenele” sale de atunci au obtinut locuri de la el contra anumitor servicii. Bumbes, baiat din provincie – e din Curtea de Arges – si-a facut o marota din a iesi permanent in fata, ca voce pura si clara a democratiei, ca sa-l parafrazez pe Mircea Toma; in fapt e un fost bisnitar, devenit cercetator la IICCR alaturi de altii din Militia Spirituala prin pile – au furnizat sefului lor de azi documente sustrase de la Arhivele Nationale in schimbul primirii lor in institutie in baza unor concursuri de intrare in institut aranjate.
Tu, ca ins, nu esti istoric nu numai fiindca ai facut istoria, ci fiindca si dispui de o anumita verticalitate morala pe care Mihai Bumbes nu o are, pentru simplul motiv ca el numai se foloseste de cele invatate in facultate spre a castiga bani si notorietate. O

Curiosul (2 comentarii) • 6 septembrie 2009, 23:08

– continuare a unei postari precedente-
In 2005 Militia Spirituala, in frunte cu „istoricii” Mihai Bumbes si Mihai Burcea ridicau osanale lui Basescu, fiindca el urma sa se ia la tranta cu sistemul ticalosit; in 2009 „istoricul” Bumbes publica dosarul de securitate al lui Basescu. Frumoasa verticalitate la un ins care vrea sa fie lustrabil si copilul de tata !…
Acuma Misa Bumbes l-a dat in gat pe alde Gica Popescu drept turnator la Manastirea Secu. Si, mama, ce mai circoteca se da-n jurul ideii daca faimosul fotbalist a turnat sau nu la Secu. In primul rand CNSAS a dat verdict de necolaborare cu securitatea lui Popescu – de unde rezulta ca Nea Gica e „curat”. In al doilea rand alde Bumbes a dat la iveala informatii confidentiale – fiindca nu era treaba lui ca simplu cercetator sa faca treaba celor de la CNSAS. D-aia sunt acolo peste 400 de angajati platiti din banii mei si-ai vostri. Iar dezvaluirea unor informatii confidentiale se plateste cu proces pentru calomnie sau bulau. Bumbes se apara, sustinand ca si altii au vazut acele documente, dar numai numele lui apare pe foaia de observatie; fraiere, aia nu s-au dus in fuga la presa sa dea cu gura fara sa se asigure mai intai ca au spatele asigurat !… Si e cam ciudat ca bisnitarul de locuri in camin si de abonamente Bumbes sa ne dea noua lectii de moralitate privind colaboratorii cu securitate !… El uita ca mai intai trebuie sa-si vada parul din ochiul lui si abia paiul din ochiul altuia.