Interactivitate

Interactivitatea este viitorul. În televiziune şi în fotbal, deopotrivă. Ecrane mobile, 3D plus Internet. Microbistul viitorului va sta în fotoliu şi va privi meciurile proiectate la el în sufragerie, spun specialiştii nemţi. Sau în baie, pentru că japonezii au inventat […]

Interactivitatea este viitorul. În televiziune şi în fotbal, deopotrivă. Ecrane mobile, 3D plus Internet. Microbistul viitorului va sta în fotoliu şi va privi meciurile proiectate la el în sufragerie, spun specialiştii nemţi. Sau în baie, pentru că japonezii au inventat LCD-urile rezistente la apă.

Pe lîngă impresia de realitate, microbiştii vor avea mai multă libertate. Îşi vor face singuri programul TV, vor avea de ales între milioane de talk-show-uri. Şi vor putea „regiza” transmisia meciului, combinînd imagini luate de sateliţi geostaţionari şi de camere terestre. Fiecare fază va fi filmată din 12 sau mai multe unghiuri. Dai „click” pe jucător şi apar afişate în colţul ecranului informaţii despre el. Inclusiv cîte „galbene” are.

Un singur lucru n-au reuşit încă să inventeze nici nemţii, nici japonezii, nici chiar cercetătorii britanici! O televiziune atît de interactivă, încît să poţi arunca, de la tine din sufragerie, cu petarde în teren şi cu torţe în galeria adversă! Să dai cu bricheta în ecran, iar arbitrul să oprească meciul! Să stai în fotoliu şi să rupi un scaun din tribune!

De aceea, mersul la stadion rămîne sfînt. Să vezi meciul prin plasă, nu la plasmă! De aceea şefii de cluburi îi lasă pe ultraşi să interacţioneze cu focul prin tribune. La Timişoara, în Giuleşti, pe Dinamo. Violenţă pe stadioane? Nţ! E interactivitate! Ultraşii au libertate cît cuprinde: pot să arunce, la alegere, cu fumigene, cu sticle incendiare sau cu rachete de semnalizare!

Abia cînd se vor putea părui şi afuma în High Definition, vor lua şi patronii din Liga 1 măsuri de securitate pe stadioane. Pînă atunci, de ce-ar sta ei în calea viitorului interactiv al fotbalului?